1 Petru 5:1-3 : „Sfatuiesc pe prezbiterii dintre voi, eu, care sunt un prezbiter ca si ei, un martor al patimilor lui Hristos, si partas al slavei care va fi descoperita: pastoriti turma lui Dumnezeu care este sub paza voastra, nu de sila, ci de buna voie, dupa voia lui Dumnezeu; nu pentru un cistig mirsav, ci cu lepadare de sine. Nu ca si cum ati stapini peste cei ce v-au cazut la imparteala, ci facindu-va pilde turmei.”
Rezultatul partial al sondajului intitulat ” Cand ti-a facut pastorul tau ultima vizita pastorala?” ma pune pe ganduri. Binenteles ca dupa numai 31 de voturi nu pot sa trag niste concluzii, ci doar pot sa observ o tendinta care ma face sa imi pun cateva intrebari:
1) Cei care au votat au o intelegere diferita de cea a pastorilor lor fata de vizitele pastorale?
2) Ce fel de pastoratie se practica?
3) Ce „pastoresc” pastorii care nu fac vizite pastorale regulate?
4) Slujba in sine si-a pierdut chemarea originala?
Am sa incep cu a doua : Ce fel de pastoratie se practica? Uitandu-ma la rezultatele partiale a sondajului si citind unul din comentariile pe care le-am primit odata cu publicarea sondajului mi-a venit in minte cele doua feluri de „pastoratie” care le-am pus in titlu. Iata ce scria defapt in comentariul amintit :
„Isus, când a auzit acest lucru, le-a zis: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit să chem la pocăinţă nu pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.” (Marcu2:17) Poate acesta este motivul pentru care majoritatea pastorilor nu-si viziteaza congregatia lor. Ei cred ca suntem bine . De obicei, numai cei ale caror probleme sunt anuntate atrag atentia personala a pastorului. Este de inţeles. Cred ca pentru a obtine mai multa atentie este nevoie sa aratam mai multă atentie. Poate ar trebui sa le aratam mai mult respect si dragoste. Este simpla lege a reciprocitatii.”
Dupa cum observati, sunt invocate doua criterii. Primul se refera la faptul ca trebuie sa ai o problema care daca se poate sa fie anuntata, sau cu alte cuvinte, sa-i faci reclama. Daca indeplinesti acest criteriu, pastorul va intervenii urgent si va face o vizita pastorala. Acest tip de pastoratie am intitulat-o: pastoratie pompieristica. Al doilea criteriu se refera la principiul reciprocitatii. Daca aratam mai multa atentie vom primi mai multa atentie. Acest fel de pastoratie l-am intitulat: pastoratie selectiva. Vor primi atentie doar cei ce vor oferi atentie.
Sa fie acesta noul fel de pastoratie ? Va las pe voi sa comentati…si sa votati aici : https://dorinpele.wordpress.com/2011/09/16/cand-ti-a-facut-pastorul-ultima-vizita-pastorala/