Arhive lunare: Iulie 2013

Model de Statut in care autoritatea apartine in mod colectiv intregului grup de prezbiteri/batrîni (2)


Daca in prima postare avem Criteriile de Calificare a prezbiterilor/batranilor si Autoritaea lor, in aceasta postare facem cunostinta  cu Responsabilitatile lor:

3. Duties

Inherent with the Scriptural authority of Elders over the church body are the clear statements of Scripture concerning self-judgment (I Corinthians 11:31) , subjection to all Christians (I Peter 5:5), and maintaining harmony within the body through gentleness rooted in humility (Galatians 6:1 and II Timothy 2:24-26).

Consistent with these Scriptural statements, the Elders will undertake with joy the duties and responsibilities set forth in the New Testament, such as:

PRAY: Have a consistent personal prayer time. The Elders should devote a significant amount of their time together to pray for the needs of the congregation, for the local community, and the world. Acts 6:4 (Note the prayers of Paul for his people, e.g. Ephesians 1:15-23; Ephesians 3:13-21; Philippians 1:4, 5; Colossians 1:9-14).

BCCC Constitution 6/99 8

STUDY: Have a consistent personal time of study of God’s word and other study material that will help him to grow in accordance with God’s will for him. I Timothy 4:13; II Timothy 2:15; II Timothy 3:16,17.

TEACH: Be ready to teach God’s precepts and admonitions as opportunity presents itself. II Timothy 2:15; Acts 20:28; Hebrews 13:17; I Timothy 3:2.

GUARD: Be on alert for any false doctrine or teaching that may infiltrate the church, and be ready to take action to remove it if found. Acts 20:28.

OVERSEE: Be a shepherd to God’s sheep by example and deed. Each Elder will be assigned members of the congregation and will make themselves available as necessary to meet with or communicate with those in their assigned Elder Care Group. Acts 20:28; I Peter 5:2.

ADMONISH: Be ready to warn of Satanic attacks on both the church and individuals. Acts 20:31.

SUPPORT and RULE the HOUSEHOLD of GOD: Provide for the orderly rule of the local church body. I Timothy 5:17; Hebrews 13:17; Titus 1:9.

DISCIPLINE: Being for the purpose of maintaining the purity of the church and restoration of the individual, discipline will be carried out in an attitude of love and will follow the pattern of Matthew 18:15-17 in matters of:

Difficulties between members (Matthew 18:15-17, I Cor. 5:5, 6).

Disorderly conduct (II Thess. 3:6-15).

Divisiveness (Romans 16:17, 18; Titus 3:9, 10).

Immorality (I Corinthians 5:1-13).

False Teaching (I Timothy 1:20; II Timothy 2:17, 18; Revelation 2: 14, 15, 20).

Wolves in the flock (Acts 20:29).

Elders speaking perverse things (Acts 20:30).

Any accusation against an Elder shall be in accordance with the pattern of I Timothy 5:19, 20.

The Council of Elders can determine other duties and responsibilities as the need(s) arise.

Alte articole pe aceeasi tema :

Model de Statut in care autoritatea apartine in mod colectiv intregului grup de prezbiteri/batrîni (1)

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Biserica/The Church, Forme/Structuri de conducere

Model de Statut in care autoritatea apartine in mod colectiv intregului grup de prezbiteri/batrîni (1)


Dupa o scurta pauza, cred ca este timpul sa revin cu un alt model de Statut in care autoritatea este distribuita intr-un mod diferit de ceea ce gasim acum in majoritatea Bisericilor Penticostale Romanesti, adica o structura si o mentalitate mostenita din „vechiul regim”. In celelalte postari am prezentat Model de Statut creat de a inlocui sistemul piramidal de conducere din Biserici. In cateva postari am sa citez cateva paragrafe care reflecta mai bine modul in care functioneaza o astfel de Biserica si care sper sa fie o alternativa viabila pentru Bisericile „noastre” .

„ELDERS

1. Qualifications

Elders shall be men who are able and desire to serve God by teaching and leading His people. Men whose lives meet and show consistent growth in all the Scriptural requirements set forth in I Timothy 3:1-7 and Titus 1:6-9, and men who have made a positive affirmation and acceptance of the Statement of Faith (Article II), and the Constitution and by-laws of BCCC. They must have been members of BCCC in good standing for at least one year.

2. Authority

The ministry of BCCC is under the direction of the Lord Jesus Christ by means of a plurality of Elders (The Council of Elders) who function under the authority of the Scriptures and support of the church body and are the decision making body of the church (Hebrews 13:17; I Peter 5:1-3; I Timothy 5:17). Decisions made by the Elders will be based on Scriptural insight, the individual and corporate leading by the Holy Spirit, carefully assembled facts, and the solicited consensus of body members. Consensus of the church membership shall be solicited primarily by personal involvement with the members and by other means such as the Sunday bulletin, newsletters, pulpit announcements, group and congregational meetings or by informational ballot (see Article IV, Government).

The Council of Elders will consist of a minimum of five (5) Elders and be expanded to have one Elder for every thirty church members as the church grows.

The Elders must seek and find the mind of Christ and come to unanimous agreement before deciding matters of church business (Ephesians 4:1-6; Philippians 2:1-4). Any decision that directly affects a current Elder will not require the agreement of that Elder, i.e. determining the salary of the Senior Pastor or in matters of discipline…”
Tin sa multumesc si pe aceasta cale lui Nick Rosioru pentru informatiile puse la dispozitie. God bless you!

5 comentarii

Din categoria Biserici romanesti, Forme/Structuri de conducere

CAND DREPTATEA ITI ESTE CALACATA IN PICIOARE,O SABIE E DE AJUNS


~Mai multă Lumină~Blogul lui “DUŢU”

CAND DREPTATEA ITI ESTE CALACATA IN PICIOARE,O SABIE E DE AJUNS (1Imp.3:16-28)

*Cuvantul de aur:   Apoi a adaugat: “Aduceti-mi o sabie.” Au adus o sabie inaintea imparatului.(1Imp.3:24)

Dreptatea = Principiu moral si juridic care cere sa se dea  fiecaruia ceea ce I se cuvine si   sa  I se respecte drepturile;recunoasterea drepturilor si respectarea lor.

Vezi articol original 866 de cuvinte mai mult

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

NEPRIHANITUL FALS ŞI RĂSPLĂTIREA CELOR CU ADEVĂRAT NEPRIHĂNIŢI


“spredestinaţie” ~ blogul lui "DUŢU"~ Calea, Adevărul si Viaţa,spre destinaţia fericita "CERUL"

NEPRIHANITUL FALS ŞI RĂSPLĂTIREA CELOR CU ADEVĂRAT NEPRIHĂNIŢI  (Matei.6:1-18).

*Cuvîntul de aur:  Luati seama sa nu va indepliniti neprihanirea voastra inaintea oamenilor, ca sa fiti vazuti de ei; altminteri, nu veti avea rasplata de la Tatal vostru care este in ceruri. (Mat.6:1).

 

1.ISUS CONDAMNA PE NEPRIHĂNIŢI FALŞI

-Condamnarea  de către Isus a indeplinirii neprihanirii pentru a fi vazută de ceilalti pune sub semnul întrebării o bună parte din activitatea creştină contemporană,

Vezi articol original 429 de cuvinte mai mult

Un comentariu

Din categoria Uncategorized

POPULARITATEA – factor de compromitere a adevărului!


Una dintre principalele caracteristici pe care oamenii le au în vedere, atunci când dau valoare lucrurilor, realizărilor sau chiar semenilor este POPULARITATEA.

Atunci când anumite lucruri sau persoane au devenit populare, apreciate de toţi, se întâmplă că, de cele mai multe ori, lumea tinde să nu mai verifice nimic cu privire la respectivele lucruri sau persoane, mulţumindu-se să afirme că „este ceva bun”. Bunăoară, îmi amintesc de vizita cântăreţului american Michael Jackson în România. Popularitatea şi faima lui au fost suficiente pentru a crea o puternică impresie. Peste tot se puteau auzi numai cuvinte de apreciere la adresa lui. Spre surprinderea mea, am constatat că şi unii creştini erau la fel de impresionaţi de popularitatea acestui om. În acea perioadă am stat de vorba cu o persoană care avea numai cuvinte de laudă la adresa vedetei americane. Atunci când am început să-mi împărtăşesc parerea şi lucrurile pe care le ştiam despre cântăreţ, persoana respectivă a rămas pe gânduri, zicând doar cu jumătate de gură: „ Eu am crezut altceva… ”

Desigur că lumea, care are propriile ei valori, are şi propriile metode de a recunoaşte aceste valori. Popularitatea este una dintre ele! Însă, copii lui Dumnezeu trebuie nu numai să aibă valori diferite de valorile lumii, ei trebuie şi să recunoască aceste valori într-un mod diferit. Popularitatea nu este una dintre metodele biblice de a da valoare lucrării sau oamenilor lui Dumnezeu!

Aceste gânduri îşi trag originea dintr-o discuţie avută cu un frate, un vechi slujitor în ogorul Evangheliei. În ce mă privea, chiar eram indignat de faptul că o anumită revistă creştină începuse să atace constant, chiar ironic, lucrarea Duhului Sfânt, afirmând deschis că vorbirea în alte limbi nu este un fenomen care s-a repetat în istoria bisericii. Însă, ceea ce m-a surprins a fost reacţia acestui frate slujitor, care mi-a spus: „Să ştii frate, că această revistă este populară şi este citită de foarte mulţi creştini!” Acest răspuns nu a făcut altceva decât să-mi provoace multă amărăciune, mai ales pentru faptul că răspunsul venea din partea unei voci autorizate, care ar fi trebuit să ia atitudine! De exemplu, am întâlnit şi situaţii în care nu s-au luat măsuri faţă de anumite persoane sus-puse, din ierarhia bisericească, deşi existau suficiente dovezi că viaţa lor era compromisă. Faptul că o persoană este foarte cunoscută, deci populară, determină de prea multe ori tolerarea păcatului, chiar şi în biserică.

Privind serios la ceea ce se petrece în unele dintre bisericile noastre, avem motive să ne îngrijorăm! În prezent, la toate nivelurile de slujire, pot fi găsiţi oameni a căror viaţă lasă foarte mult de dorit! Situaţia este cunoscută şi recunoscută! Cu toate acestea, pentru simplul fapt că sunt populari, oamenii sunt lăsaţi mai departe pe poziţiile lor. Câţi predicatori nu propovăduiesc încă de la amvoanele bisericilor, numai pentru că sunt „populari“ sau pentru că au reuşit o „bună politică bisericească” şi astfel, ocupă o poziţie privilegiată în ierarhia religioasă? De asemenea, există destui cântăreţi care nu mai au aproape nimic în comun cu Dumnezeu şi cu viaţa creştină, însă sunt buni la muzică, sunt populari şi prin urmare sunt acceptaţi. Surprinzătoare este disponibilitatea noastră de a accepta aceste compromisuri de ordin moral!

Totodată, se pare că însăşi Biserica este avidă de popularitate. Avem nevoie de cineva foarte „popular”, fie el cântăreţ, predicator sau lider creştin, care să ne promoveze imaginea în lume! Dorim ca biserica să fie mai apreciată, mai recunoscută, mai acceptată, mai în „rând cu lumea”! Dar câţi dintre noi ne gândim serios la faptul că această atitudine, de a ne lăsa influenţaţi de popularitate, compromite rolul bisericii de a fi „…stâlp şi temelie a adevărului…” Atunci când accept de dragul popularităţii, ca anumite persoane să ocupe anumite poziţii, ne gândim oare la faptul că exemplul personal negativ, dat de aceştia celor pe care îi conduc şi care îi consideră modele „demne de urmat“, îi compromite profund şi pe cei conduşi?

Aproape întotdeauna, când se are în vedere o atitudine corectă, care ar trebui luată faţă de oamenii compromişi, dar populari, susţinătorii lor au următoarea motivaţie: „Să nu judecăm noi pe nimeni, lasă să-i judece Dumnezeu”. În opinia mea, dacă ştim bine că viaţa unora nu este în concordanţă cu voia lui Dumnezeu, dar în ciuda acestei evidenţe continuăm să-i susţinem în locurile de frunte, datorită „popularităţii“ lor, dovedim, fie faptul că, într-o oarecare măsură, suntem şi noi compromişi, fie lipsa de curaj, alimentată de frică şi comoditate. Această disponibilitate spre compromiterea adevărului, de dragul popularităţii, este un atentat la sfinţenia lui Dumnezeu! Noi avem de-a face cu un Dumnezeu sfânt, care cere şi de la noi sfinţenie!

Dacă privim cu seriozitate Sfintele Scripturi, vom constata că Dumnezeu nu este impresionat nici de popularitatea unuia, nici de mulţimile adunate în jurul altuia. Ceea ce are preţ în ochii lui Dumnezeu este sfinţenia! Biblia spune: „Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare şi mulţi sunt cei care intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o află.“ (Matei 7:13-14). În vremea lui, Noe şi familia sa nu erau decât o minoritate. Este oare posibil ca Dumnezeu să privească dezinteresat spre mulţimi de oameni care pier şi să salveze cu milă doar câteva persoane? Ce anume a făcut diferenţa între Noe şi familia sa, faţă de ceilalţi? In Geneza 6:9 citim: „Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui…” Atunci când Dumnezeu şi-a declanşat mânia, nu a contat nici numărul de oameni adunaţi în jurul lui Noe, nici popularitatea lui, ci numai neprihănirea lui!

Iosua şi Caleb sunt alţi doi bărbaţi, care se aflau în minoritate, dar care erau întrutotul de partea lui Dumnezeu. La un moment dat, cei mulţi erau pe punctul de a-i linşa pe cei doi. În cele din urmă însă, Dumnezeu şi-a spus cuvântul. Singurii care au intrat în ţara promisă au fost Iosua şi Caleb!

Regele Saul acceptă compromisul în viata sa. Cu toate că devenise deosebit de popular, iar succesul său era incontestabil, acestea nu îl impresionează pe Cel Atotputernic. Dumnezeu nu ia în calcul numele, poziţia sau influenţa lui Saul! Toate acestea înseamnă prea puţin, în comparaţie cu ascultarea de El! Verdictul divin pentru regele mai înalt cu un cap decât toţi ceilalţi, pentru liderul care ţinea toată naţiunea, este clar: „…l-am lepădat…” Îmi aduc aminte de două nume care, în urmă cu câţiva ani, erau deosebit de sonore în America. Este vorba de tele-evangheliştii Jimmy Swaggart şi Jim Bakker. Ei deveniseră atât de populari şi erau cunoscuţi în întrega lume. Dumnezeu nu a fost impresionat de popularitatea lor şi atunci când ei au încetat să-L mai asculte, Dumnezeu i-a smerit! Gândindu-ne la cele de mai sus, consider că ar trebui să luăm în serios Cuvântul lui Dumnezeu şi să-l aplicăm în orice condiţii şi împrejurări, indiferent de popularitatea persoanelor aflate în cauză!

Ţinta noastră trebuie să fie dreptatea lui Dumnezeu! În Mica 6:8 El spune: „Ţi s-a arătat omule ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine, decât să faci dreptate…” Este trist atunci când, de dragul păcii, în bisericile noastre renunţăm la dreptatea lui Dumnezeu. Singura pace, acceptată de Dumnezeu, este pacea care are la bază dreptatea Sa. Acest adevăr este valabil în privinţa mântuirii fiecăruia dintre noi. Dumnezeu mântuieşte o persoană şi face pace cu ea, numai după împlinirea dreptăţii Sale, cu privire la acea persoană, în jertfa lui Isus Cristos. Acest principiu trebuie să stea la baza păcii şi în comunităţile noastre! Dacă vom tolera tot felul de păcate, în scopul de a menţine pacea în biserică, doar pentru faptul că nu ne putem atinge de unele persoane „cu influenţă“, „populare“ atunci slujirea noastră nu este după voia lui Dumnezeu!

Dacă vom continua să dăm valoare persoanelor, lucrurilor şi realizărilor după modelul lumii, având ca reper popularitatea nu adevărul şi sfinţenia, atunci bisericile vor deveni tot mai lumeşti. În vremurile pe care le trăim, Dumnezeu ne cheamă la sfinţenie şi veghere, pentru a nu permite ca standardele lumeşti să deturneze biserica şi valorile ei biblice, inestimabile şi veşnice!

Mike Olari
Family To Family Romanian Outreach

2 comentarii

Din categoria Biserica/The Church, Influente seculare, Sistem de Valori, Stare de pacat

Turneu MISIUNEA SPERANTA in ORADEA


http://speranta.ro/

Scrie un comentariu

Din categoria Evanghelizare, Predicarea Evangheliei

Evangelism & Apologetics Conference with Pastor Voddie Baucham


Scrie un comentariu

Din categoria Apologetica, Evanghelizare