Cătălin Ciuculescu – o privire retrospectivă


Drumul dinspre America spre casa a fost foarte obositor, și, cum eram deja obișnuiți, plin de evenimente… Mike ne-a dus la aeroportul din Phoenix. Așteptam pe cineva care sa ne facă check-in la bagajele de la cală. Cineva a venit la noi… Ne-a salutat, ne-a zâmbit și ne-a întrebat cum suntem… Mike i-a vorbit si a completat ca știm să cântam. Aveam chitara cu noi. Mike ne-a provocat să cântăm un cântec. Am cântat unul în engleză…

image

S-au strâns mai mulţi din staff-ul de la aeroport… Ne-au cerut numele să ne caute pe youtube 🙂 La finalul cântecului am aflat că doamna care ne făcea check-in-ul canta într-un cor la biserica… S-a bucurat de cântec… Am plecat din Arizona către Salt Lake City. De aici ar fi trebuit sa avem zbor direct la Paris… Nu au avut suficient combustibil aşa că au fost nevoiți să facă o oprire în Minnesota ca să se rezolve… Aici am pierdut destul de mult timp… Cam o ora… Am aterizat în Paris cu câteva minute înainte de legătura spre Budapesta… Ne-am pierdut printre porțile de îmbarcare… Am fost destul de stresați în timpul ăla… Am ajuns la poarta zborului nostru… Cu câteva minute după ce s-a închis… Ne-au trimis în Olanda pentru ca nu mai erau legături spre Ungaria în ziua cu pricina… Ne-au asigurat ca bagajele merg împreuna cu noi… În Budapesta am așteptat la bagaje, dar nici urma de ale noastre… Am mai stat câteva ore în aeroport… Nu știam dacă ar trebuia să plecăm sau să așteptăm următorul zbor dinspre Paris. Ne-au zis să mergem acasă și că o să fim contactați când se află ceva despre ele… După vreo câteva zile au ajuns și bagajele… Fără a lipsi ceva din ele… Am fost bucuroși, totuși că am ajuns la „ai noștri”… La intrare în ţară am trecut la volan… Mi-era dor să conduc în România… De la 6 benzi pe sens înapoi la una… Da’ buna 🙂 Mi-era dor de câinii de pe stradă, de curbe, de gropi, să văd oameni pe la porți, de terenuri neîmprejmuite, de mașini oprite pe avarii în zone cu linie continuă, de mâncarea seaca de la OMV… Eram acasă 🙂

Am petrecut o perioadă destul de lungă în State… 1 luna și jumătate nu-i puțin… Am plecat de acasă cu convingerea că rămâne ceva după noi… Dumnezeu a făcut convingerea realitate. Am văzut și am auzit despre oameni care s-au întâlnit cu Dumnezeu altfel decât erau obișnuiți. Adi a avut multa putere și mult curaj în ce a vorbit iar oamenii au intrat în contact cu Adevărul… Mulţi oameni au primit, unora (puţini, de altfel) nu le-a picat bine deloc… Ce e mai trist e că ăștia puţini ar fi trebuit să fie cei care să promoveze adevărul… Am remarcat ceva cât am fost în America… „Serviciul clienți” (customer service, cum îi spun ei) e foarte bine pus la punct… Oamenii să fie satisfăcuți… Dacă s-a stricat ceva, primești banii înapoi sau primești același produs nou… Poţi să foloseşti ceva și să duci înapoi dacă nu-ți place… Clientul trebuie să fie satisfăcut… Am rămas impresionat… Am văzut customer service și în biserici… Oamenii să fie satisfăcuți… Cuvinte dulci în ambalaje frumoase… Ca oamenii să mai vină… Am învățat multe… Pâna și de la cei care trăiesc pe străzi… Oameni care au nevoie de un cuvânt de bine, nu de banii noștri…. De un zâmbet, în loc de priviri morbide… De acceptare, de o strângere de mâna… Am învățat de la oameni mai experimentați decât mine… Nu le-am spus ca am învățat… Doar am învățat… Am văzut ce înseamnă să fii un om simplu, să oferi fără să aștepți nimic în schimb, am văzut ce face un pic de credinţă, am văzut oameni căzuți la pământ dar care s-au ridicat în picioare prin Hristos… Am văzut!!!

Am plecat din Chicago de la Nelu Ștefan, un prieten drag nouă. Dorin Pele ne-a condus până la Detroit. Am avut un timp fain la biserică și în familia lor… Tot la ei am mers și la o întâlnire pentru tineri… Mulţi dintre ei sunt născuți în State și speram să înțeleagă cântările și cuvintele lui Adi… Am întâlnit des situația asta în bisericile în care am fost… Dar a fost bine… Cred ca au înțeles… Unde nu înțelegeau li se explica din nou…

Am întâlnit oameni cu care ne-am simțit in largul nostru… Oameni care nu au așteptat sa fim super-sfinți (varianta spirituala de la ipocrit), oameni care ne-au lăsat sa fim oameni… Să ne vadă bucuroși, să ne vadă supărați, să ne vadă obosiți… Oameni care ne-au iubit pentru ceea ce suntem… „Bisericile” din casele lor sunt cele pe care le-aş vizita dacă ar fi să mă întorc în America… Frumusețea „programelor religioase” nu e dată de cât de mare e numărul de oameni care o frecventează… Aşa că au fost biserici mici în care ne-am simțit foarte fain. Au fost și biserici mari în care am avut părtășie cu Dumnezeu. Dar BISERICA adevărată e în casele noastre… Uneori, ce numim noi „biserică” e doar adunare…

Am întâlnit foarte mulţi tineri în America… Unii plecați de puțin timp, alții născuți acolo… Unii ar fi tentați să creadă că ei trăiesc într-o altă lume… Nu-i aşa… Se aseamănă cu tinerii din România 100%… Şi ei au nevoie de Isus… Toţi avem lupte… Ei în America, noi în România… Unii își duc singuri luptele, alții Il lasă pe Dumnezeu să le ducă…

Am auzit o muzica foarte bine pusă la punct în câteva din bisericile române din America… Tineri foarte talentați… În alte biserici am văzut nevoia de oameni care să ajute la capitolul ăsta… Unii au prea mulţi, și nu mai au loc unul de altul, alții au prea puțin, sau deloc, dar isi doresc… La conferinta bisericilor din vest am auzit voci bune și instrumentiști de calitate. L-am cunoscut pe Adi Covaci, de care am rămas impresionați și Adi și eu. Am întâlnit un violonist foarte bun – Ciprian Mihuț. L-am întâlnit pe Florin Tafta, care ne-a tratat ca și cum eram din aceeași familie… El canta la pian și cu vocea… Cu Florin și Adi Covaci am slujit la câteva din bisericile din California. Ne-am bucurat de ei.

Cred că Dumnezeu s-a folosit cu putere de ceea ce a investit în noi. Am primit un feed-back deosebit din partea multora. Dumnezeu a atins multe inimi, chiar și pe cele care s-au întors împotriva noastră. Dumnezeu ne-a dus acolo ca oamenii să mai audă de la cineva despre o Evanghelie care se poate trăi, nu doar vorbi… Cred ca ceea ce caracterizează cel mai bine slujirea noastră de peste ocean e refrenul unei cântări de-a lui Adi: „Mai bine simpli și smeriți și de Dumnezeu iubiri”. Dumnezeu i-a iubit mult pe cei cu care am intrat în contact și ne-a iubit și crescut mult pe Adi si pe mine…

Nu știu dacă sau cînd ne mai întoarcem în America, dar cred ca pana la urma asta atârnă de decizia lui Dumnezeu. A făcut-o odată, o mai poate face din nou… Dacă vrea 🙂 We wait 🙂

Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru oamenii care ne-au considerat frați, pentru oamenii care ne-au primit în casele lor, care au împărțit cu noi din mîncarea lor și care ne-au sprijinit când am trecut prin greutăți și bătălii spirituale, celor ce ne-ați sprijinit în rugăciune, celor care v-ați interesat de sănătatea noastră, dacă avem unde să dormim, celor care ne-ați sunat să vedeți cum suntem, celor care ne-ați chemat sa stam cu voi de dragul părtășiei, celor care ne-ați lăsat sa facem baie in piscina, celor care ne-ați dat avocado și papaya chiar dacă nu ne place, celor ce ne-ați iubit, celor cărora nu v-am facut pe plac și celor cărora au ridicat împotriviri. Ne-ați ajutat sa ne maturizam. Mulțumim vouă, tuturor celor care ați fost alături de noi într-un fel sau altul. Ne-ați devenit prieteni, ne-ați susținut și ați fost lucrători cu noi și cu Dumnezeu la lărgirea Împărăției Lui. Mulțumim Lui!
Sursa : Family To Family Romanian Outreach

Anunțuri

3 comentarii

Din categoria Adi Gliga, Muzica

3 răspunsuri la „Cătălin Ciuculescu – o privire retrospectivă

  1. Maranata

    Totul e bine cand se termina cu bine! Asa-i Catalin?!!
    Da, am vazut ca nu v-au lipsit nici damele de companii din programele si vizetele voastre voastre , a-ti avut toate satisfactiile lumesti posibile ,ca de obicei unde mergeti sunteti serviti cu satisfactii lumesti depline si nici bisericiile denominatinale nu va priveaza de la dame de companii asa se numesc acele ,asa zis crestine ,care umbla cu baietii prin afara bisericii, mie nu mi-a placut cum a- ti slujit in America ,v-ati facut de cap ,sper ca rezultatele se vor vedea in cer daca au fost bune sau rele .
    Dar eu stiu ca Dumnezeu niciodata nu lucreaza cu oameni care umbla si in biserici si in satisfactii lumesti.
    Nu o spun din rautate ,dar cand mergi in lucrarea Lui Dumnezeu nu iti permiti si distractii sau alte satisfactii.Ori lucrezi numai pentru Domnul si traiesti smerit si despartit de lume ,ori te duci in vacante sa vezi lumea si sa traiesti in ea,prin restaurante ,mall-uri etc.asa ca ma bucur ca a- ti avut o vacanta satisfacatoare si cu ceva slujire in unele biserici
    Oricum sunteti marturii false pentru adevaratii crestini ,pe ei nu ii puteti mintii ,dar pentru crestinii falsii sunteti buni ,i-ati satisfacut .
    A-ti amestecat paiele cu graul ,cea ce e foarte grav fratilor .
    Pozele voastre au spus cu totul altceva ,asa ca…Domnul are dovezi si o sa judece lucrarea voastra !
    Dumnezeu vrea sfintirea voastra, nu mai umblati si cu lumea si satisfactiile ei si cu Dumnezeu.!!!
    ORI CU DUMNEZEU ,ORI CU LUMEA !

    • Dorin P

      Ceea ce descrii tu, seamana mai degraba cu o viata dihotomica. Nu poti sa traiesti intr-un fel in misiune si intr-un alt fel la servici. Noi suntem chemati, desi avem doua naturi – una divina si una umana, sa traim intru totul si in toate pentru El…”orice faceti, cu cuvantul sau cu fapta, sa faceti totul in Numele Domnului Isus si multumiti, prin El, lui Dumnezeu Tatal.” (Coloseni 3:17)

    • Maranata, Domnul vine… Asta e numele tau 🙂 Stai linistit, Dumnezeu le scoate pe toate la iveala, fie bune, fie rele… De-am facut rau, o sa primim ce ni se cuvine… De-am facut bine, imi pare rau pentru tine… Pana atunci, Dumnezeu schimba oamenii si noi nu putem decat sa ne bucuram pentru asta… Sa ai pace in inima…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s