Cum trebuie sa venim la Casa Domnului? (Partea a 2-a)


In ultimul timp se vorbeste mult de biserica online sau virtuala. Din pacate tot mai multi se scuza ca ei vizioneaza online programele bisericii si de aceea nu mai merg la Adunarea Sfinfilor sau la Casa Domnului. Nu imi propun sa dezbat subiectul bisericii virtuale ci, fiidca studiasem  de curand Psalmul 122 si am gasit cateva raspunsuri la intrebarea: Cum trebuie sa venim la Casa Domnului?, m-am gandit sa le impartasesc cu voi.

In prima Postare am mentionat ca trebuie sa venim :

1. Cu bucurie. „Mă bucur când mi se spune: „Să mergem la Casa Domnului!“”. 

2. Ca sa petrecem ceva timp impreuna. „Picioarele ni se opresc la porţile tale, Ierusalime.” 

3. In unitate. „Ierusalime, tu esti zidit ca o cetate facuta dintr-o bucata!”.

Astazi voi continua cu urmatoarele patru:

4. Dupa Lege. „Acolo se suie seminţiile, seminţiile Domnului, după legea lui Israel.”- v4a. Imi pare rau sa spun dar crestinismul de astazi are alergie cand aude cuvantul „lege”. Nu vrea sa auda de lege, ca si cum legea e un fel de raie sau lepra din Vechiul Testament. Este adevarat ca suntem mantuiti prin har, prin credinta, dar trebuie sa intelegem ca tot ce a creat Dumnezeu functioneaza dupa legi stabilite de El. Nu suntem mantuiti prin lege, ci prin har prin credinta, dar viata de credinta trebuie traita dupa instructiunile lui Dumnezeu, adica Legea Lui. Cand cumparam un produs de la magazin, acesta este insotit de un manual de instructiuni. Daca nu vom respecta instructiunile de folosire, acel produs nu va functiona. Asa este si in viata credinciosului. Ce folos ca devenim crestini daca nu functionam dupa instructiunile, care sunt legi si principii, date de Dumnezeu. Ne mai si miram ca nu avem putere, ca nu mai avem influienta in societate, ca nu prea se intorc oameni la Dumnezeu. Doamne ajuta-ne sa traim dupa instructiunile Tale, dupa Legea Ta!

5. „Ca să laude Numele Domnului! – v4b. Scopul primordial al intalnirilor noastre este sa il laudam pe Domnul. Totul ar trebui sa fie doar despre El. Din pacate unii uita foarte repede si atrag atentia si laudele asupra lor: Ai vazut cum am cantat? Ai vazut cum am predicat? Ai vazut ce cor am facut? Ce fanfara? Daca nu eram eu nu se facea nimic! De asemenea, unii cand predica tine mortis ca tot la doua duminici sa predice despre familia lor… De obicei aceasta se intampla cand ne jucam de a biserica. Asta e semnalul si e usor de recunoscut. Sa fim cu luare aminte si sa ne pocaim. Sa ne feresca Dumnezeu ca sa mutam reflectoarele pe noi! Doamne ai mila de noi. Iarta-ne! Tu esti singurul care meriti toata lauda si cinstea! Te laudam! Te binecuvantam Dumnezeul nostru! Te laudam pentru caracterul Tau. Te laudam pentru frumusetea Ta, te laudam pentru puterea Ta, pentru bunatatea Ta, pentru credinciosia Ta si dragostea Ta! Te laudam pentru tot ceea ce esti pentru noi!

6. Ca sa ne rugam. ” Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului!” – v6. Cred ca suntem una din generatiile de crestini care ne rugam cel mai putin. Suntem doxa de teologie. Apelam la filozofie, psihologie… Petrecem ore in sir pe telefon, tableta sau computer dar asa putin in rugaciune. Doamne iarta-ne! Ne tinem buni teologi, buni sfatuitori, buni predicatori in cautare de iubiti ascultatori, dar genunchi nostri nu arata ca a bunicilor nostri. Nu sunt tociti de rugaciuni. Prin ei Dumnezeu facea minuni si semne. Erau cu scoala putina sau deloc, dar in schimb aveau putere. Asta ne lipseste noua. De aceea trebuie sa ne rugam. Da-ne Doamne dragoste de rugaciune! Da-ne pasiune ca sa ne rugam pentru altii! 

7. Ca sa ne facem urari unii altora. Din pricina Casei Domnului, Dumnezeului nostru, fac urări pentru fericirea ta.” – v9. Traim intr-o societate narcisista, selfcentrista si egotista. Prin urmare, urarile vin de obicei pe sens unic inspre egotist. Trebuie sa curga like-urile pe facebook si instagram, ca doar s-a ajuns vedeta. Cand cineva are succes si in mod normal ar trebui sa il felicite…Doamne fereste sa schiteze ceva. De zis, numai zice nimic ca doar si-a inghitit limba. Fratilor. nu ar trebui sa fie asa. Noi suntem chemati sa ne uram de bine unul celuilalt, sa ne binecuvantam. Ar trebui sa ne bucuram cand celuilalt ii merge bine si sa expimam aceasta. Daca nu ne iubim unii pe altii, atunci cu ce ne deosebim de ceilalti? Nu mai putem pretinde ca suntem ucenicii lui pentru Biblia nu ne da acest drept. Haideti sa ne binecuvantam!

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Biserica/The Church, DorinPele

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s