Arhiva zilnică: 30 iulie 2019

Nu mă voi teme de nimic – Versetul Zilei, 30 Iulie 2019


„Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere și nu mă voi teme de nimic, căci Domnul Dumnezeu este tăria mea și pricina laudelor mele și El m-a mântuit.”
Isaia 12:2 VDC
https://bible.com/verse-of-the-day/isa.12.2/20718

Oamenii au tot felul de temeri. Trăim vremuri în care fobiile oamenilor cresc exponențial. Unii zic că sunt deja peste 300. Tu ce temeri ai?

Frica produce șoc, îți dă sentimentul de neajutorare, produce panică, depresie și multă durere. Frica paralizează voința și gândirea. Îți taie tot elanul de a mai face ceva în viață. Odată instaurată frica în sufletul tău, sunt toate șansele ca să îți deraieze viața de la destinul care ți l-a pregătit Dumnezeu, precum un tren de la șinele lui care l-ar fi dus la destinație.

Dumnezeu vrea ca tu să ajungi la destinație. Noi vrem ca tu să ajungi la destinație. Ce trebuie să faci ca să nu te mai temi de nimic?

„El m-a mântuit” – În primul rând trebuie să fii mântuit. „Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă, şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască;” (Fapte 17:30)

„voi fi plin de încredere” – „În dragoste nu există frică, ci dragostea desăvârşită alungă frica” (1 Ioan 4:18). Iubindu-l pe Dumnezeu vei primi acea încredere în El. Încredere că El este izbăvirea ta. Certitudinea că El este tăria ta.

Fă-l pe Dumnezeu pricina laudelor tale. Laudă-l din toată inima. Laudă-l pentru ceea ce este El, pentru caracterul Lui, pentru credincioșia Lui.

Nu înceta să îl iubești, nu înceta să ai încredere în El și nu înceta să îl lauzi. Numai în felul acesta nu îți va mai frică de nimic.

 

Scrie un comentariu

Din categoria DorinPele, Versetul Zilei

„România are nevoie de un imens pansament sufletesc, de iertare și binecuvântare.” – Mihai Neamțu


„Poporul nostru nu se va face bine până nu va înlocui nepăsarea cu dragostea, neputința cu eroismul, înjurătura cu binecuvântarea, lingușeala cu demnitatea, golănia cu educația, bârfa cu admirația. Suntem un neam risipit în lume, zdrobit de marile depărtări, deșirat lăuntric, vlăguit și apăsat, neiubitor de carte, mai umblat pe la crâșme decât prin biserici, cu familii dezbinate-n stradă sau prin tribunale, cu bătrâni întristați și nepoți părăsiți. Părinții se ceartă de față cu copiii. Copiii, mai târziu, își uită sau își reneagă părinții. Ne autosabotăm cu zel străin de Dumnezeu. Răutatea gratuită-n trafic, prin instituții și locuri publice, la restaurante și la masă, disprețul, meschinăria, pizma, hoția, cinismul, resentimentul și insulta grea — toate produc o viață socială de coșmar. Pe lângă justiție, educație, autostrăzi și spitale, România are nevoie de un imens pansament sufletesc, de iertare și binecuvântare.”

Sunt de acord. Pentru ca să se producă toate aceste transformări este nevoie de pocăință și întoarcere la Dumnezeu. În felul acesta se va produce „metanoia”, acea schimbare a minții care poate fi făcută doar de Duhul lui Dumnezeu.

Scrie un comentariu

Din categoria Romania, Trezire spirituala, Uncategorized