„orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.” (Iacov 1:17)
Sunt multe daruri care le primim de la Dumnezeu. Cel mai de preț este mântuirea, apoi libertarea, Darurile Duhului Sfânt, credința, voința și puterea de a face binele. O soție bună, un soț bun și copii sunt daruri ale lui Dumnezeu. Lista darurilor lui Dumnezeu este lungă dar am să mă opresc la un alt dar special: Timpul.
Din perspectiva timpului care ni se pune la dispoziție într-o zi, suntem egali. Toți avem în fiecare zi 24 de ore, 1,440 de minute și 86,400 de secunde. Diferența dintre noi se face în funcție de modul în care am valorificat acest timp. Dumnezeu ațteaptă ca să fim buni manageri ai timpului nostru.
1 Corinteni 4:2: “Încolo, ce se cere de la ispravnici, este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredintat lui.”
– Ce este Timpul? Îmi place cum îl definește Paul Chappell: “Time is something we feel we never have enough of, yet we give it away so easily. Time is free, but it’s priceless. You can’t own it, but you can use it. You can’t keep it but you can spend it. Once you’ve lost it you can never get it back.”
Timpul este cel mai comun cadou pe care Dumnezeu ni l-a dat. Trebuie să îl prețuim și să îl administrăm cu înțelepciune. În Biblie avem modelul lui Isus.
Donald Witney spunea: “Ca să fim ca Isus, noi trebuie să vedem administrarea timpului nostru ca o disciplină spirituală.”, “To be like Jesus, we must see the use of our time as a Spiritual Discipline.”[1] El a înteles valoarea timpului. (Ioan 9:4), a avut priorități în viață și Și-a împărțit timpul în funcție de ele. (Ex: În Marcu 1:35-39 îl vedem pe Isus că s-a dus să se roage dimineața devreme)
– Terminologie. În greaca veche sunt două cuvinte folosite pentru timp. Chronos, care reprezintă timpul fizic, cantitativ, măsurabil. Este cronologia timpului care se scurge secundă cu secundă. Celălalt cuvânt este Kairos care semnifică „momentul potrivit, oportunitatea pe care ți-o dă Dumnezeu”. Este “un punct pe scara timpului, momentul în care schimbarea este posibilă.” (DEX)
„Orice lucru El îl face frumos la vremea lui” (Eclesiastul 3:11) Dumnezeu a creat timpul dar nu este limitat de el. El transcede dincolo de timp. El este Începutul și Sfârșitul. În schimb, pe om l-a așezat în timp, de aceea ne naștem, trăim o perioadă și apoi murim.
Eclesiastul spunea că: “Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.”… nașterea…, moartea…, râsul…, plânsul…, tăcerea…, vorbirea…, războiul…, pacea…,s.a.
Deci putem observa că sunt lucruri care au loc în viața noastră care nu depind de noi, dar sunt altele care depind de noi și de alegerile noastre. Dumnezeu ne-a dat timpul ca să îl folosim în beneficiul nostru.
El ne cheamă ca să trăim un timp kairos de calitate în prezența lui Dumnezeu în timpul chronos, adică cel cronologic.
– Folosiți timpul cu întelepciune
“Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neântelepți, ci ca niște întelepți. Răscumparați vremea, căci zilele sunt rele” (Efeseni 5:15,16). Din acest text putem desprinde patru idei importante:
a) “Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă“. Deci trebuie să acordăm o atenție sporită felului în care ne petrecem timpul. Trebuie să fim atenți cum trăim în fiecare moment. Se cere o stare de urgență dar si de vigilență continuuă.
b) “nu ca niște neântelepți, ci ca niște întelepți.” Pe lângă vigilență, este nevoie de o minte disciplinată și o sensibilitate spirituală de a putea discerne lucrurile care merită să le acordăm atenția cuvenită, față de cele care nu merită deloc atenția noastră. Pentru aceasta ne trebuie conturat în mintea noastra sistemul de valori biblic.
“Thoughts must be disciplined, otherwise, like water, they tend to flow downhill or stand stagnant.” Aici Whitney Donald încearcă să ne convingă de un adevăr simplu și anume că gândurile noastre trebuiesc disciplinate, altfel stagnează sau o iau razna.
c) “Rascumpărați vremea” Se referă la a nu pierde vremea pe lururi care nu au valoare, să nu lași timpul acesta ca să se piardă. Vremea este timpul “Kairos”, deci sunt oportunitățile de care trebuie să profiți la maxim, pentru care trebuie să faci tot ce îți stă în putință ca să beneficezi de ele.
În Noua Traducere, spune: “Folosiţi orice ocazie pe care o aveţi”. Aceasta înseamnă că trebuie să considerăm fiecare moment al vieții noastre, din perspectiva veșnică și prin urmare trebuie să acționăm în consecință.
d) “căci zilele sunt rele.”
Aceasta este motivația urgenței, vigilenței și a importanței, trebuie să o acordăm timpului pe care îl trăim.
– Timpul ca pregătire pentru eternitate
2 Corinteni 6:2. “Căci El zice: „La vremea potrivită, te – am ascultat; în ziua mântuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.” Acum este vremea potrivită, pentru a ne pregăti pentru veșnicie. Acum este vremea potrivită să îți pui viașa la dispozișia lui Dumnezeu.
– Vom da socoteala pentru modul în care folosim timpul
Dacă vom dea socoteală pentru fiecare cuvânt nefolositor pe care l-am rostit (Matei 12:36), în mod sigur vom da socoteală și de modul în care ne-am administrat timpul. Romani 14:12. “Așa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuși lui Dumnezeu.” Tocmai de aceea psalmistul spune: “Invață-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!” (Psalmul 90:12).
– Cum să administrăm timpul?
a) Stabilirea valorilor. În Matei 6: 21 ni se spune că “unde este comoara voastră, acolo va fi si inima voastră.” Valorile pe care le avem, vor determina preocupările noastre, iar preocupările noastre vor determina felul în care ne vom folosi timpul. Dacă valorile noastre vor fi valorile Scripturii, atunci preocupările noastre vor fi direcționate spre ele și ne vom administra timpul, bazați pe principiile acestor valori și în scopul practicării lor.
“Timpul este cel mai prețios capital pe care ni l-a dat Dumnezeu.”(Vladimir Pustan) Este un capital cu efecte veșnice, tocmai de aceea, trebuie să avem grija de el.
b) Trasarea obiectivelor. Un pas foarte important în a câștiga controlul asupra timpului, este trasarea obiectivelor. Toate obiectivele pe care ni le stabilim în viață, trebuie să rezulte din valorile pe care ni le-am definit deja. Apoi avem nevoie de călăuzire din partea lui Dumnezeu. Numai aşa vom fi în stare să alegem tipul de activitate pe care trebuie să-l facem. După aceea, îi vom face loc printre prioritățiile noastre. “Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe întelepciunea ta! Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările (Proverbe 3: 5, 6).
Timpul poate fi folosit în multe feluri. Să nu uităm faptul că în viața unui creștin, trebuie să existe și timp pentru recreere, relaxare și odihnă, dar și aceste perioade de timp au scopul lor. Nu este loc de a pierde timpul pentru lucruri care nu au valoare. Adeseori ne petrecem timpul cu lucruri care ne rețin sau ne secătuiesc energia, de la cele pe ce ar trebui sa le facem.
c) Planificarea timpului. Isaia 32:8. “Dar cel ales la suflet face planuri alese si stăruie în planurile lui alese.” Unor creştini li se pare nespiritual ca să planifice. Argumentul lor este că ei umblă călauziți de Duhul lui Dumnezeu. Să nu uităm că Duhul lui Dumnezeu a participat la Creaţie şi totul a fost făcut în mod planificat, după Voia lui Dumnezeu. Deci dacă însuși Dumnezeu a avut un plan bine pus la punct, încă din veşnicie, cine suntem noi, care ne dovedim a fi atât de imperfecți şi uneori incapabili de a isprăvi lucrarea, să ne permitem să nu ne planificam timpul?
Planificările noastre vor avea succes cu condiția să le facem împreună cu Dumnezeu. “Încredințează-ți lucrările în mâna Domnului și îți vor izbuti planurile.” (Proverbe 16: 3.)
d) Evaluarea. Când Dumnezeu a finalizat procesul creaţiei „S-a uitat la tot ce făcuse” și a considerat că “toate erau foarte bune” (Gen. 1:31). Dumnezeu și-a făcut o autoevaluare.
Pavel, pe la sfârşitul activităţii sale, și-a făcut de asemenea propria evaluare și a spus: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da Domnul…” (2 Tim. 4:7, 8).
La fel Domnul Isus, afirmă: „am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac” (Ioan 17:4).
Pentru ca la finele vieții noastre să putem rosti ceva asemănător, trebuie să învățăm să ne autoevaluăm. E necesar să facem acest lucru în repetate rânduri, în modul cel mai realist si sincer posibil.
– Când putem pierde timpul? Nu ne putem permite să pierdem timpul. Totuși, acest lucru se poate întampla atunci când:
a) Avem priorități greșite sau inexistente. Așa cum am menționat deja, stabilirea valorilor este un lucru primordial în viața de creștin. În funcție de aceasta, ne vom fixa prioritățile într-un mod corect.
b) Când nu eliminăm ce nu e important din programul nostru. Sunt multe lucruri care ne pot distrage atenția. Trebuie să rămânem concentrați asupra priorităților pe care le-am fixat deja și să perseverăm în ele.
c) Atunci când amânăm rezolvarea anumitor sarcini. Amânarea e o boala grea. Ne poate bulversa tot programul. De obicei, aceste amânări sunt rezultatul lipsei de concentrare, al lipsei de organizare și chiar al lenei.
d) Când nu delegăm anumite responsabilități. “Sunt lucruri pe care ar trebui să le facă alții, dar noi le facem pe toate. Ești mamă sau tata și tot tu ești cea sau cel care faci lucrurile pe care ar putea să le facă copiii tăi.”[5] La fel se întâmplă și în unele Biserici. Pastorul le face pe toate, în loc să delege pe alții.
Ca și concluzie, fiecare din noi ar trebui să ne evaluăm modul în care am administrat acest dar primit de la Dumnezeu, care este timpul și să luăm urgent deciziile necesare de a ne schimba obiceiurile rele ca să nu ne trezim într-o zi că am alergat în zadar pe acest pământ.
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Bucuresti, 24 Februarie ora 16:00…smeriți, împăcați și recunoscători Domnului pentru ceea ce a făcut în noi și între noi, anticipând ce va face cu noi și prin noi în lucrarea Sa 
Trezire si Restaurare 