Numesc factor X, factorul de influențare rapidă și decisivă a deciziilor politice majore dintr-un stat, astfel încât albia unui eveniment aflat în derulare să fie schimbată brusc, determinând modificarea parcursului și a rezultatului final. Factorul X poate fi intern sau extern.
Sondajul CURS, efectuat între 20 septembrie și 1 octombrie, dădea o intenție reală de vot de 34%. Aceasta înainte de ziua de 2 octombrie, când factorul X a acționat în sensul alinierii a trei partide la poziția de neimplicare totală în procesul mobilizării la vot a propriilor electorate. Alinierea aceasta a transformat 2 000 000 de voturi posibile în absenteism manifest.
Clasa politică guvernează România cu votul doar a 39% din corpul electoral român. Deci pragul de validare a unui astfel de referendum este foarte aproape de numărul total al electoratului activ din România.
Comportamentul la vot al acestui electorat este foarte puțin legat de valorile religioase, considerate ca fiind în afara spațiului politic.
Asta nu înseamnă că valorile comportamentului religios nu există, dar au doar un rol pasiv, strict de fundal. Ele nu devin active, nu fac parte din jocul politic. Ceea ce înseamnă că acest electorat este fundamental legat de mobilizarea politică de rutină venind de la liderii politici ai partidelor. Dacă această mobilizare lipsește, atunci intenția de vot este slabă.
Votul pentru referendum a propus acestui electorat o premieră istorică, votul de conștiință, votul motivat religios și cultural. Ceea ce a schimbat paradigma mobilizării la vot. Bisericile au fost cele care au chemat la vot, în aceste condiții. Dar introducerea acestor noi factori de mobilizare din afara spațiului politic a deconcertat și a surprins. Votul exclusiv creștin este o premieră absolută în spațiul public românesc. Cu toate acestea, rezultatul votului este extrem de pozitiv. 3 500 000 de români au votat pentru DA, în condițiile în care era pentru prima oară când li se cerea să transforme votul politic în vot motivat cultural și religios, deci într-un vot para-politic.
Strategia inițială a partidelor susținătoare ale referendumului a fost tocmai aceasta, a reduce votul acesta la datele cunoscute ale votului politic, tocmai pentru a facilita mobilizarea electoratului. De aici și eliminarea din dezbaterea în mass media a factorului civic creștin și a bisericilor. Dar procesul a fost secționat brutal de intervenția factorului X, din 2 octombrie.
Oponenții referendumului au acționat în aceeași logică politică și au propagat ca teză fundamentală confiscarea politică de către PSD a referendumului. Propaganda aceasta a avut ca scop ralierea la boicot a întregului electorat anti PSD și a tuturor vectorilor activi ai așa-numitei mișcări rezist. Propaganda anti-referendum a avut desigur și alte teze, dar atacul cel mai important s-a dat cu această motivație.
Mobilizarea bisericilor a venit târziu, a fost de scurtă durată și a fost masiv intimidată de propaganda permanentă anti-referendum de pe majoritatea canalelor mass media. Discursul civic creștin a fost practic interzis în mass media în toți acești trei ani ai inițiativei cetățenești, ceea ce a condus la imposibilitatea de comunicare și motivare a necesității votului la referendum.
Cu toate acestea, votul ar fi îndeplinit criteriul de validare de 30% din electorat, dacă electoratul activ ar fi fost îndemnat la vot. A venit la vot jumătate din acest electorat care nu a renunțat la exercitarea votului, așa cum a procedat cealaltă parte, de 61% din electorat.
În concluzie, votul la referendum spune mai puțin despre valorile religioase ale electoratului român, cât spune despre decizii politice anulate sau decisiv influențate de factorul X și despre cenzura brutală în mass media a discursului fundamentat creștin.
92% pentru DA la acest referendum reprezintă primul vot creștin în spațiul public românesc, o victorie cu greu obținută și foarte importantă în economia agendei publice reale a societății românești.”
Pe 23 ianurie 2016, la iniţiativa Coaliţiei pentru Familie, mii de orădeni susţineau în stadă cauza familiei Bodnariu.
Dincolo de numărul semnăturilor, acest demers este privit ca un punct de cotitură al acţinilor societăţii civile care a avut curajul să se exprime atunci când i-au fost lezate valorile. „Statutul şi rolul primordial pe care familia l-a avut de-a lungul istoriei poporului român are nevoie de protecţia noastră, a tuturor, în faţa tendinţelor societăţii moderne de distrugere a familiei aşa cum a rânduit-o Dumnezeu. Familia reprezintă mai mult decât iubirea dintre soţi, are o structură publică cu funcţii juridice, cu reguli şi roluri sociale”, a precizat Daniel Burtic, coordonatorul acestei acţiuni la Oradea. „Noi nu ne adresăm conducerii Bisericii, deşi am primit binecuvîntarea lor, noi ne adresăm Statului Român, având grijă să avem o colaborare în armonie cu instituţiile statului. Aceasta nu este o acţiune contra statului. Un cetăţean responsabil nu poate merge contra statului, dar poate avea opinii divergente, dacă este cazul. Pe noi nu ne-aţi văzut făcând presiuni asupra Curţii Constituţionale a României, care s-a pronunţat deja, admiţând ca şi constituţional demersul nostru de a modifica articolul 48 din Constituţie. Noi avem o atitudine demnă, decentă, asumată şi pledăm pentru un viitor echilibrat”, a spus Ioan Şolea. Din perspectivă emoţională, probabil nimeni nu putea susţine mai bine demersul decât doamna Mioriţa Săteanu care a explicat de ce numai o mamă poate simţi emoţia excepţională a naşterii unui copil şi a relaţiei cu noua viaţa care creşte în pântecul ei şi căreia îi oferă din elixirul vieţii, din laptele matern. Doamna Săteanu a spus că apariţia sa publică pentru a susţine această cauză are în spate toată familia sa formată din copii, nepoţi şi strănepoţi. Ca tănăr părinte, Florin Iosif s-a declarat preocupat de viitorul copiilor. „Nu putem fi atât de naivi încât să gândim că cei care au încercat să modifice în această manieră conceptul de familie, se vor limita doar la atât. Nu suntem alimentaţi de sentimente de ură, nu suntem homofobi… Dorim doar să-i trezim pe cei care azi stau încă liniştiţi şi cred că familia nu e în pericol. Noi ieşim în stradă pentru normalitate, pentru firesc”. Viorica Cherteş a pledat pentru ca „valorile noastre să nu fie răsturnate” şi a subliniat că atât timp cât „în bisericile noastre se mai aude gângurit de copil nu e totul pierdut”.
„Mă tem că legalizarea căsătoriei între homosexuali este doar începutul. La Curtea Supremă a Statelor Unite este pe rol acum legalizarea poligamiei. Sunt ţări în care se cere legalizarea incestului, legalizarea relaţiilor cu animale, chiar şi necrofilia. Mă tem de viitor. Am venit în locul acesta de frică, mă tem de pedeapsa lui Dumnezeu. Am venit să trag un semnal de alarmă…. Uitați-vă în istorie! Uitați-vă la Sodoma și Gomora, care au fost nimicite cu foc și cu pucioasă din cauza păcatului homosexualității care intra în conștiința oamenilor sub numele de sodomie. Gândiți-vă la popoarele care au fost pedepsite de Dumnezeu și condamnate la exterminare în principal din cauza păcatului sodomiei și a păcatului bestialității”” a afirmat pastorul Petru Vidu.
Alături de fanfara și corul studenților ortodocși, familia Bodnariu a cântat, împreună cu toți participanții la adunare:”Suntem o familie unită”.
Trezire si Restaurare 