Arhive pe etichete: Biserica Primara

Copia după copie – de Nicolae.Geantă


Când m-am întâlnit cu frații din Detroit, Dani Pelean spunea că o copie după altă copie poate fi mai puțin lizibilă decât după original. Mi-am adus aminte că, la liceu, când dau elevilor xeroxuri după hărți, și le multiplică între ei. Unii copiază după xeroxul original, alții fac copii după copii, la mâna a doua, și alții la a șaptea. Apoi vin și spun: „Nu se mai vede clar aproape nimic dom’ profesor!”. „Păi dacă n-ați xeroxat originalul…”


La fiecare copie după copie elementele de finețe dispar. Pe hărți de exemplu rămân doar traseele majore. Sau râurile, lacurile ori localitățile mari. O formă incompletă. O hartă falsă, ori fără toate detaliile, care te duce în rătăcire!


Tot așa se întâmplă și cu viața de credință. În biserici rămâne fondul – Hristos, Cruce, păcat, mântuire, veșnicie etc – dar formele se degradează de la o generație la alta. De la biserica primară până la noi am tot xeroxat după copii. După cult, după teologi, după președinți, după lideri de opinie, după tradiții… Altfel nu se poate explica cum dintr-o singură Biserică, un singur Duh, o singură Cale, am ajuns divizați în îngrijorător de multe confesiuni creștine! Nu cumva ne-am îndepărtat prea mult? 


Nu știu de ce nu învățăm nici de la evrei. Moise a fost foarte puternic, Iosua numai puternic. Dar urmașii lor au slăbit în relația cu Dumnezeu până acolo că Scriptura precizează că „fiecare făcea ce-i plăcea!”. Și tot poporul, care credea că îi slujește lui Dumnezeu, a ajuns în amestec cu străinii care i-a subjugat. Robit. Călcat în picioare.


La o analiză profundă a bisericilor noastre observăm că între generațiile din interbelic și cele postrevoluționare viața creștină s-a degradat. Rugăciunea, puterea, minunile, consecvența, mărturia etc, s-au diluat. Tozer zicea că unii avem un creștinism atât de diluat încât dacă ar fi otravă nu ar face rău nimănui și dacă ar fi medicament nu ar vindeca pe nimeni! „Ne-am modernizat, emancipat”, strigă unii. Da, dar am pierdut din vedere micile detalii. Și le-am retușat cu ce-am dorit noi! Deci, față de original am devenit copii mai puțin lizibile!… citeste tot articolul AICI

Scrie un comentariu

Din categoria Nicolae Geanta, Uncategorized

Biserica Noului testament nu avea o ordine fixă a închinării


„Biserica Noului testament nu avea o ordine fixă a închinării. Primii creștini se întruneau în adunări în care participarea era deschisă tuturor, unde toți credincioșii își împărtășeau propria experimentare a lui Hristos, își exercitau darurile și căutau edificarea celorlalți. Niciunul nu era spectator. Tuturor li se acorda privilegiul să participe și fiecare avea responsabilitatea să o facă. Scopul întrunirilor de biserică era dublu. Credincioșii se întruneau pentru zidire reciprocă și, de asemenea, ca să-L facă vizibil pe Domnul Isus Hristos prin funcționarea fiecărui membru al trupului Său. Întrunirile bisericii primare nu erau ‘servicii’ religioase, ci erau întruniri informale, desfășurate într-o atmosferă de libertate, spontaneitate și bucurie. Întrunirile aparțineau lui Isus Hristos și bisericii; ele nu slujeau ca platformă pentru vreo misiune sau pentru vreo persoană înzestrată.”

CREȘTINISM PĂGÂN? O explorare a originilor practicilor bisericii – Frank Viola, George Barna, Editura Kerigma, Oradea, 2010, 311 p.

Sursa preluarii citatului : Romania Evanghelica

Scrie un comentariu

Din categoria Biserica/The Church, Trezire spirituala