Arhive pe etichete: presedinte

Platforma împreună intentează „Procedură prealabilă acționării în instanță pentru încălcarea exercițiului libertății de credință”


Președintelui României,
Președintelui Senatului României,
Președintelui Camerei Deputaților,
Prim-ministrului Guvernului României,

Subscrisa, Platforma Civică Împreună, constatând lipsa lăcașurilor de cult din enumerarea spațiilor care vor fi redeschise începând cu 15 mai, vă înaintăm prezenta

Procedură prealabilă acționării în instanță pentru încălcarea exercițiului libertății de credință

Preambul:
Potrivit Decretului de instituire a stării de urgență emis de Președintele României, pe data de 15 mai 2020, încetează starea de urgență declarată în temeiul OUG 1/1999 modificată.
Pe perioada acestei stări de urgență, libertatea de credință a fost practic anihilată în România, atât la nivel colectiv, cât și la nivel individual, prin îngrădirea cetățenilor care nu sunt clerici a oricărui exercițiu al acesteia, indiferent dacă privea participarea individuală la slujbe, dreptul de a avea acces ori de a-i fi administrate Sfintele Taine, fiind interzis inclusiv liberul acces în incinta curților lăcașurilor de cult în afara serviciului religios.
Din punct de vedere al istoriei vieții liturgice în România, dar și al evoluției modului de respectare al libertății de credință la noi în țară de-a lungul timpului, cetățenii români nu au mai cunoscut vreodată în istoria societății românești o astfel de anihilare a exercițiului libertății de credință.

Situația prezentă:
A fost anunțat public de către Președintele României că începând cu 15 mai 2020 vom intra într-o ,,așa-numită stare de alertă”.
Analizând juridic reglementarea incidentă acestei noi stări, se constată cu titlu de precizare prealabilă că, potrivit art. 4 alin. 1 lit. b din OuG 21/2004, interpretat atât prin metodă sistematică, cât și teleologică, starea de alertă se declară ,,în cazul iminenței amenințării sau producerii situației de urgență”. Cu alte cuvinte, situația de urgență care a fost considerată atât de întemeiată de Președintele României încât să decreteze stare de urgență pe o perioadă de 60 de zile, ar fi putut fi precedată de declararea unei stări de alertă, textul dispoziției legale fiind fără putință de tăgadă sub aspectul caracterului prealabil din punct de vedere logic al ,,iminenței amenințării”. Se observă că amenințarea, iminența sunt, din punct de vedere logic, prealabile producerii riscului care a determinat declararea stării de urgență, ceea ce nu este cazul în speță, starea de urgență încetând pe 15.05.2020.

Strict cu privire la ce măsuri se pot dispune pe timpul acestei “așa-numite” stări de alertă, este foarte clar stipulat în art. 4 din OuG21/2004 că se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forță majoră, fără să avem decretată ori măcar definită o stare de forță majoră, cel puțin una în condițiile riguroase pe care le prevede Dreptul pentru starea de forță majoră. Este de asemeni în mod expres prevăzut în Ordonanța 21/2004 că măsurile astfel dispuse numai în mod necesar pentru înlăturarea stării de forță majoră trebuie oricum să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și să se aplice cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege, ele fiind stabilite prin acte administrative ,,regulamente, planuri, programe sau documente operative aprobate prin decizii, ordine sau dispoziții emise conform reglementărilor în vigoare” și care potrivit art. 45 din OUG 21/2004 pot fi supuse unor acțiuni în anularea lor în contencios-administrativ. Practic, este vorba despre simple acte administrative.
Restrângerea libertătii constitutionale de credintă nu poate fi realizată prin astfel de acte administrative dispuse în baza OuG 21/2004, măcar si numai pentru că, potrivit art. 115 alin 6 din Constitutia României ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Așadar nu putem fi în prezența unei restrângeri în temeiul acestei OuG 21/2004 în baza căreia Presedintele ne-a anunțat instituirea unei “așa-numite stări de alertă”, declarate printr-o “Hotărâre” (art. 4 alin. 5 din OuG 21/2004).
Am demonstrat mai sus că în perioada stării de urgență, exercițiul libertății de credință – garantată constituțional – a fost complet anihilat pentru cetățenii români, cu excepția clericilor. Pentru starea de alertă anunțată, anihilarea sau restrângerea exercițiului de credință nu poate fi făcută decât printr-o lege, atât datorită prevederilor constutiționale și legale mai-sus enunțate, dar și pentru art. 4 din OUG 1/1999 care prevede posibilitatea restrângerii exclusiv până la încetarea stării de urgență (ea însăși numai în măsura respectării art. 53 din Constitutie).

*

În aceste condiții, dincolo de încălcările constituționale pe care le-am trăit ca societate creștină în ultimele două luni, vă solicităm ca în perioada acestei stări de alertă să permiteți accesul creștinilor:

a) în curțile lăcașurilor de cult la o distanță de 1,5 m unul de altul, pe timpul serviciilor religioase desfășurate de slujitorii bisericii în interiorul acesteia, cu respectarea tuturor măsurilor impuse de autoritățile medicale în privința igienizării și protejării individuale,

b) precum și în interiorul lăcașurilor de cult în afara duratei serviciilor religioase, în mod individual, nu mai mult de trei persoane odată, cu respectarea acelorași măsuri și cu igienizarea obligatorie ulterioară a lăcașurilor.

În ipoteza în care nu veti da curs acestei cereri rezonabile a societății civile creștine, refuzul reprezintă o nouă sfidare dovedit anti-creștină prin caracterul discriminatoriu aplicat creștinilor raportat la liberul acces al cetățenilor României în oricare alt spațiu public decât incinta lăcașurilor de cult.
Prezenta constituie procedură prealabilă administrativă urmată de acționarea în contencios administrativ, dar și de solicitarea de daune pentru consecințele caracterului discriminatoriu al măsurilor aplicate.

Mihai Gheorghiu
Președinte

https://www.facebook.com/PlatformaImpreuna/

Scrie un comentariu

Din categoria Platforma Civică Împreună, Uncategorized

Cocluzii După Turul 1 Al Alegerilor Prezidențiale


Cocluzii După Turul 1 al Alegerilor Prezidențiale

– Tabloul politic din România este un „mess”, adică o harababură. Nu există delimitări clare între stânga și dreapta politică, iar la centru e un ghiveci stricat. Este nevoie de un nou Caragiale care să denunțe în fața întregului popor cârdășia de interese dintre liberali și socialiști, dintre neo-marxiști și populari, ș.a.

– Cred că a fost cea mai slabă campanie electorală pentru alegerea președintelui de la Revoluție încoace.

– În România s-a înregistrat cea mai slabă prezență la vot la un scrutin prezidențial de după 1989.

– S-a votat „Pentru o Românie normală”(Iohannis)și „Alături de fiecare român”(Dăncilă), adică o Românie anormală, fără Dumnezeu, fără valori creștine, fără respect față de cetățean și de țară, fără o educație aleasă, fără justiție imparțială, fără un stat de drept consolidat, fără speranță, fără viziune, fără coloană vertebrală, fără demnitate, fără putere, fără influență, fără o dezvoltare în interesul cetățeanului… și puse în cârca fiecărui român care va ceda sub greutatea poverii și va alege calea pribegiei și a cersitului la porțile Europei seculare si neo-marxiste.

– Iohannis si Barna au salvat PSD-ul. Primul a facut-o voluntar, în timp ce al doilea a făcut-o involuntar și indolent.

– Iohannis, orbit de putere și poziție, a sacrificat propriul partid aruncândul la guvernare când conturile sunt goale, pentru a o ajuta pe Dăncilă să intre în turul 2, considerand-o o pradă ușoară.

– Iohannis este în cădere. A pierdut multe voturi atât în țară, dar mai ales în străinătate. Culege ce a semănat cu Referendumul pentru Familie.

– În diaspora română s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot din istoria alegerilor post decembriste. Au votat 675.348 din cei peste 5 milioane de români care au plecat din țară în ultimii 30 de ani.

– Diaspora nu e de dreapta ci doar anti-PSD.

– Creștinii conservatori sunt împărțiți în opțiunile electorale, atât în țară cât și în diaspora. Din păcate nu votează după orientarea ideologică și nici cea doctrinară, dovadă a imaturității spirituale și politice, ci după interesele personale și de grup religios.

– Paleologul a greșit pentru că nu s-a adresat mai mult electoratului conservator și creștin democrat. PMP–ul a avut o șansă mare acum ca să ii atragă, șansă care s-ar putea să nu o mai aibă la alegerile parlamentare pentru că ei se vor reorienta.

– Este nevoie urgentă de un partid creștin conservator sau creștin-democrat, un partid compact care să aibă un electorat disciplinat și care să se situeze undeva la 5-6%. În modul acesta vom putea fi reprezentați pe scena politică dar și vom putea juca un rol important la următoarele alegeri. Eu zic că se poate dacă am fi uniți ca viziune și scop. Trebuie să continue educarea electoratului de dreapta. Doamne ajuta!

Dorin Pele

Scrie un comentariu

Din categoria Politica, Uncategorized

OPINIE – Alegeri Prezidențiale


Fiindcă m-au întrebat mai mulți care este opinia mea în legătură cu aceste alegeri, pot să spun că nici unul dintre candidați nu ne reprezintă valorile și așteptările noastre ca și comunitate creștină conservatoare. Totuși, cred că ar trebui să îi dăm o șansă celui care este pe primul loc în preferințele electoratului care au votat deja acest SONDAJ:
https://dorinpele.wordpress.com/2019/10/04/sondaj-care-candidat-la-presedintia-romaniei-va-apara-si-promova-valorile-crestine/

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Sondaj: Care candidat la președinția României credeți că va apăra și promova valorile creștine?


2 comentarii

Din categoria Politica, Sondaje, Uncategorized

PREȘEDINTE SAU REGE?


Citisem recent despre monarhii și aflasem că la ora actuală în lume mai sunt doar 43 sau 44 de țări care au formă de guvernare monarhică . Dintre acestea doar 7, inclusiv Vaticanul, sunt monarhii absolute.
Cei mai mulți dintre noi nu am trăit în monarhie și nu stim cum e. Avem in această privință un handicap de a înțelege ce poate însemna un rege pentru noi și care ar fi implicațiile trăirii intr-o împărăție(monarhie). Trăind în democratie ne vine mai ușor să îl vedem pe Dumnezeu ca pe un președinte.
Președintele e ales. Îl alegem când vrem noi. Trecem prin greutăți, o boală sau un necaz, imediat mergem la urne și îl alegem. – „Te-a leg mereu” zicem cu gura dar cu fapta…
Cu regele nu e așa. Ne alege El pe noi. A ales să ne creeze, să fim după chipul și asemănarea Lui. A ales ca să ne salveze și să plătească prețul suprem. A ales să ne facă ambasadorii lui pe pământ și vai de noi dacă nu îl reprezentăm cu cinste.
Președintele ne conduce reprezentativ. Am vrea ca el să facă ce zicem noi și ce credem că este mai bine pentru noi. La fel facem cu Dumnezeu, nerealizând defapt că noi îi aparținem Lui și El face ce vrea, cum vrea si când vrea. Trebuie să înțelegem faptul că El știe mai bine decât noi ce este mai bine pentru viața noastră.
Președintele administrează, regele deține. Președintele are nevoie de permisiunea parlamentului ca să te binecuvânteze, regele nu. El te binecuvinteaza când vrea și cum vrea.
Președintele nu face legi ci doar aprobă sau dezaprobă legile create de parlament. În schimb regele crează legi și dă edicte. Ba mai mult, discursurile lui devin legi. Pe președinte iți permiți să îl huiduiești dar pe rege nu.
Se vorbește mult de închinare în biserici, de timp de închinare sau de grup de închinare. Unii chiar vorbesc despre închinare ca si cum ar fi un obiect pe care îl iei de pe raft la „timpul de închinare” și apoi îl pui înapoi. La un președinte este îndeajuns să iei niște haine de sărbătoare, niște pâine și sare că să îl întâmpini și să îl saluți.
La un rege nu, ci trebuie să ne închinăm prin ceea ce suntem și prin ceea ce facem în fiecare moment înaintea Lui. Închinarea noastră trebuie să fie prăbușirea, proșternarea, aplecarea sau înclinarea a tot ce este „eu” că să poată să strălucească El.
Noi nu avem de a face cu un președinte ci cu Însuși Regele Regiilor. Închină-te Lui și ai incredere în El! Nu iți irosi viața!
Dorin Pele

Un comentariu

Din categoria DorinPele

ZILE DRAMATICE ÎN ITALIA


Când i-am văzut prima dată fața răvăşită, tumefiată de plâns, m-am cutremurat!… În ochii ei mari vedeam Disperarea, Neputința în fața unui Sistem Abuziv, care îi furase copilul…
Cuvintele mele sunt sărace, aşa că priviți, mai bine, fotografia acestei Mame! Vedeți singuri Umilința, Devalorizarea ca Om la care un semen de-al nostru a fost supus! Poate autoritățile italiene, cei de la “Protecția” Copilului, care s-au autodepăşit!, au luat lecții de la paznicii de oameni din Norvegia sau Finlanda, a căror Demență a devenit siderală.

Belciug Rodica, mama despre care vorbim, s-a chinuit din greu să le asigure o viață decentă copiilor săi şi niciodată nu i-a părăsit! A fost alături de ei, ca o Mamă Responsabilă, chiar dacă viața în Italia, ca peste tot, nu este atât de uşoară. Rămasă singură, s-a dedicat copiilor săi! Fiul său, Iulian, care astăzi are 14 ani, suferă de o formă uşoară de autism. Este însă un băiat inteligent, sensibil, cu rezultate bune la şcoală. Datorită, în special, eforturilor Mamei sale, acest băiat s-a integrat bine în societate, astfel că însuşi statul Italian a decis în 2016 să-i taie pensia de însoțitor, pentru că băiatul nu mai avea nevoie de aşa ceva!

Drama, însă, inexplicabilă, începe la

8 aprilie 2018… În acea zi, Mama a trebuit să plece la o clinică din Zagreb, Croația, pentru a trece printr-o operație dentară destul de complicată, care ar fi costat enorm în Italia. Problemele de sănătate ale acestei Mame Eroine erau atât de grave încât risca, pur şi simplu, o cangrenă.
Ca de fiecare dată, nu a putut să facă, totuşi, ceva, fără a se gândi în primul rând la copilul său! A plătit doi vecini italieni care să fie alături de Iulian, să-l supravegheze, să mănânce cu el, să stea liniştită măcar pe patul de operație…

Chiar a doua zi, 9 aprilie, cu o oră înainte de a intra în operație, mama îşi sună fiul pentru a verifica dacă totul este bine… Acesta tocmai mâncase, se pregătea să-şi facă lecțiile, unul dintre vecini tocmai coborâse să cumpere o pâine, iar celălalt plecase la firma unde lucrează, să-şi ia concediu de odihnă, tocmai pentru a petrece cât mai mult timp cu Iulian.

… La ora aceea, însă, Mama nu ştia că un “binevoitor” tocmai sunase la Protecția Copilului, fără să aibă habar de lucruri şi, care, în aberațiile sale, se baza numai pe speculații.

… Tocmai când să intre în operație, Mama primise acel telefon de la Protecția Copilului!… Rămăsese paralizată.
O somaseră să vină imediat acasă pentru că altfel îi vor lua copilul!

Aceşti birocrați nu pot să înțeleagă situația dramatică în care se afla un om, ei nu au sentimente umane, trec numi la amenințări…

Cu ultimele eforturi, Mama reuşise să vorbească la telefon cu cei doi vecini, care sosiseră imediat acasă. Erau contrariați. “Chiar nu pot să-l las singur pe băiat acasă – care are, totuşi, 14 ani!-, ca să cumpăr o pâine?!”.
Semnalăm şi noi duplicitatea morală a funcționarilor italieni, care în 2016 i-au tăiat pensia de însoțitor băiatului, iar acum îi reproşează Mamei, pe patul de operație, că nu supraveghează băiatul 24 de ore din 24!

Priviți, din nou, această Mamă care plânge! Priviți-o şi pe patul de operație! Priviți-l şi pe băiat! Este, oare, Suferința lor imaginară?! Aveți ochi pentru ei şi pentru Durerea prin care trec! Au trecut aproape două luni de când s-a întâmplat dezastrul în viața lor şi nimeni nu-i ajută!
– Ambasada României din Italia, bineînțeles, ca orice ambasadă românească, nu poate să mişte vreun deget pentru vreun român! Nici nu ştim dacă a informat măcar superiorii despre gravitatea cazului…
– Ministerul Românilor de Pretutindeni există?! Ce face? Cu ce se ocupă?!… A auzit de DRAMELE românilor de dincolo sau implementează şi ei nu ştiu ce proiect?!
– Ministerul Afacerilor Externe?! Nici nu ştiu dacă avem şi vreun astfel de minister…
– Domnul Iohannis?! Probabil urmăreşte cu atenție intensă cazul! Cu detaşare, să nu se implice politic! Chiar cu Relaxare, până murim!
– Doamna Prim-ministru?!… Încă trăieşte, noi încă murim!

Ce facem în astfel de situații?! Cum ne ajutăm între noi?
Vă rog, distribuiți şi preluați articolul!
Vă rog, implicați-vă!
Vă rugăm, români din Italia, începeți PROTESTELE dacă ei nu fac nimic!ZILE DRAMATICE ÎN ITALIA
George Alexander

Când i-am văzut prima dată fața răvăşită, tumefiată de plâns, m-am cutremurat!… În ochii ei mari vedeam Disperarea, Neputința în fața unui Sistem Abuziv, care îi furase copilul…
Cuvintele mele sunt sărace, aşa că priviți, mai bine, fotografia acestei Mame! Vedeți singuri Umilința, Devalorizarea ca Om la care un semen de-al nostru a fost supus! Poate autoritățile italiene, cei de la “Protecția” Copilului, care s-au autodepăşit!, au luat lecții de la paznicii de oameni din Norvegia sau Finlanda, a căror Demență a devenit siderală.

Belciug Rodica, mama despre care vorbim, s-a chinuit din greu să le asigure o viață decentă copiilor săi şi niciodată nu i-a părăsit! A fost alături de ei, ca o Mamă Responsabilă, chiar dacă viața în Italia, ca peste tot, nu este atât de uşoară. Rămasă singură, s-a dedicat copiilor săi! Fiul său, Iulian, care astăzi are 14 ani, suferă de o formă uşoară de autism. Este însă un băiat inteligent, sensibil, cu rezultate bune la şcoală. Datorită, în special, eforturilor Mamei sale, acest băiat s-a integrat bine în societate, astfel că însuşi statul Italian a decis în 2016 să-i taie pensia de însoțitor, pentru că băiatul nu mai avea nevoie de aşa ceva!

Drama, însă, inexplicabilă, începe la 8 aprilie 2018… În acea zi, Mama a trebuit să plece la o clinică din Zagreb, Croația, pentru a trece printr-o operație dentară destul de complicată, care ar fi costat enorm în Italia. Problemele de sănătate ale acestei Mame Eroine erau atât de grave încât risca, pur şi simplu, o cangrenă.
Ca de fiecare dată, nu a putut să facă, totuşi, ceva, fără a se gândi în primul rând la copilul său! A plătit doi vecini italieni care să fie alături de Iulian, să-l supravegheze, să mănânce cu el, să stea liniştită măcar pe patul de operație…

Chiar a doua zi, 9 aprilie, cu o oră înainte de a intra în operație, mama îşi sună fiul pentru a verifica dacă totul este bine… Acesta tocmai mâncase, se pregătea să-şi facă lecțiile, unul dintre vecini tocmai coborâse să cumpere o pâine, iar celălalt plecase la firma unde lucrează, să-şi ia concediu de odihnă, tocmai pentru a petrece cât mai mult timp cu Iulian.

… La ora aceea, însă, Mama nu ştia că un “binevoitor” tocmai sunase la Protecția Copilului, fără să aibă habar de lucruri şi, care, în aberațiile sale, se baza numai pe speculații.

… Tocmai când să intre în operație, Mama primise acel telefon de la Protecția Copilului!… Rămăsese paralizată.
O somaseră să vină imediat acasă pentru că altfel îi vor lua copilul!

Aceşti birocrați nu pot să înțeleagă situația dramatică în care se afla un om, ei nu au sentimente umane, trec numi la amenințări…

Cu ultimele eforturi, Mama reuşise să vorbească la telefon cu cei doi vecini, care sosiseră imediat acasă. Erau contrariați. “Chiar nu pot să-l las singur pe băiat acasă – care are, totuşi, 14 ani!-, ca să cumpăr o pâine?!”.
Semnalăm şi noi duplicitatea morală a funcționarilor italieni, care în 2016 i-au tăiat pensia de însoțitor băiatului, iar acum îi reproşează Mamei, pe patul de operație, că nu supraveghează băiatul 24 de ore din 24!

Priviți, din nou, această Mamă care plânge! Priviți-o şi pe patul de operație! Priviți-l şi pe băiat! Este, oare, Suferința lor imaginară?! Aveți ochi pentru ei şi pentru Durerea prin care trec! Au trecut aproape două luni de când s-a întâmplat dezastrul în viața lor şi nimeni nu-i ajută!
– Ambasada României din Italia, bineînțeles, ca orice ambasadă românească, nu poate să mişte vreun deget pentru vreun român! Nici nu ştim dacă a informat măcar superiorii despre gravitatea cazului…
– Ministerul Românilor de Pretutindeni există?! Ce face? Cu ce se ocupă?!… A auzit de DRAMELE românilor de dincolo sau implementează şi ei nu ştiu ce proiect?!
– Ministerul Afacerilor Externe?! Nici nu ştiu dacă avem şi vreun astfel de minister…
– Domnul Iohannis?! Probabil urmăreşte cu atenție intensă cazul! Cu detaşare, să nu se implice politic! Chiar cu Relaxare, până murim!
– Doamna Prim-ministru?!… Încă trăieşte, noi încă murim!

Ce facem în astfel de situații?! Cum ne ajutăm între noi?
Vă rog, distribuiți şi preluați articolul!
Vă rog, implicați-vă!
Vă rugăm, români din Italia, începeți PROTESTELE dacă ei nu fac nimic!

George Alexander

Scrie un comentariu

Din categoria George Alexander, Uncategorized

ZILE DRAMATICE ÎN ITALIA


Când i-am văzut prima dată fața răvăşită, tumefiată de plâns, m-am cutremurat!… În ochii ei mari vedeam Disperarea, Neputința în fața unui Sistem Abuziv, care îi furase copilul…
Cuvintele mele sunt sărace, aşa că priviți, mai bine, fotografia acestei Mame! Vedeți singuri Umilința, Devalorizarea ca Om la care un semen de-al nostru a fost supus! Poate autoritățile italiene, cei de la “Protecția” Copilului, care s-au autodepăşit!, au luat lecții de la paznicii de oameni din Norvegia sau Finlanda, a căror Demență a devenit siderală.

Belciug Rodica, mama despre care vorbim, s-a chinuit din greu să le asigure o viață decentă copiilor săi şi niciodată nu i-a părăsit! A fost alături de ei, ca o Mamă Responsabilă, chiar dacă viața în Italia, ca peste tot, nu este atât de uşoară. Rămasă singură, s-a dedicat copiilor săi! Fiul său, Iulian, care astăzi are 14 ani, suferă de o formă uşoară de autism. Este însă un băiat inteligent, sensibil, cu rezultate bune la şcoală. Datorită, în special, eforturilor Mamei sale, acest băiat s-a integrat bine în societate, astfel că însuşi statul Italian a decis în 2016 să-i taie pensia de însoțitor, pentru că băiatul nu mai avea nevoie de aşa ceva!

Drama, însă, inexplicabilă, începe la

8 aprilie 2018… În acea zi, Mama a trebuit să plece la o clinică din Zagreb, Croația, pentru a trece printr-o operație dentară destul de complicată, care ar fi costat enorm în Italia. Problemele de sănătate ale acestei Mame Eroine erau atât de grave încât risca, pur şi simplu, o cangrenă.
Ca de fiecare dată, nu a putut să facă, totuşi, ceva, fără a se gândi în primul rând la copilul său! A plătit doi vecini italieni care să fie alături de Iulian, să-l supravegheze, să mănânce cu el, să stea liniştită măcar pe patul de operație…

Chiar a doua zi, 9 aprilie, cu o oră înainte de a intra în operație, mama îşi sună fiul pentru a verifica dacă totul este bine… Acesta tocmai mâncase, se pregătea să-şi facă lecțiile, unul dintre vecini tocmai coborâse să cumpere o pâine, iar celălalt plecase la firma unde lucrează, să-şi ia concediu de odihnă, tocmai pentru a petrece cât mai mult timp cu Iulian.

… La ora aceea, însă, Mama nu ştia că un “binevoitor” tocmai sunase la Protecția Copilului, fără să aibă habar de lucruri şi, care, în aberațiile sale, se baza numai pe speculații.

… Tocmai când să intre în operație, Mama primise acel telefon de la Protecția Copilului!… Rămăsese paralizată.
O somaseră să vină imediat acasă pentru că altfel îi vor lua copilul!

Aceşti birocrați nu pot să înțeleagă situația dramatică în care se afla un om, ei nu au sentimente umane, trec numi la amenințări…

Cu ultimele eforturi, Mama reuşise să vorbească la telefon cu cei doi vecini, care sosiseră imediat acasă. Erau contrariați. “Chiar nu pot să-l las singur pe băiat acasă – care are, totuşi, 14 ani!-, ca să cumpăr o pâine?!”.
Semnalăm şi noi duplicitatea morală a funcționarilor italieni, care în 2016 i-au tăiat pensia de însoțitor băiatului, iar acum îi reproşează Mamei, pe patul de operație, că nu supraveghează băiatul 24 de ore din 24!

Priviți, din nou, această Mamă care plânge! Priviți-o şi pe patul de operație! Priviți-l şi pe băiat! Este, oare, Suferința lor imaginară?! Aveți ochi pentru ei şi pentru Durerea prin care trec! Au trecut aproape două luni de când s-a întâmplat dezastrul în viața lor şi nimeni nu-i ajută!
– Ambasada României din Italia, bineînțeles, ca orice ambasadă românească, nu poate să mişte vreun deget pentru vreun român! Nici nu ştim dacă a informat măcar superiorii despre gravitatea cazului…
– Ministerul Românilor de Pretutindeni există?! Ce face? Cu ce se ocupă?!… A auzit de DRAMELE românilor de dincolo sau implementează şi ei nu ştiu ce proiect?!
– Ministerul Afacerilor Externe?! Nici nu ştiu dacă avem şi vreun astfel de minister…
– Domnul Iohannis?! Probabil urmăreşte cu atenție intensă cazul! Cu detaşare, să nu se implice politic! Chiar cu Relaxare, până murim!
– Doamna Prim-ministru?!… Încă trăieşte, noi încă murim!

Ce facem în astfel de situații?! Cum ne ajutăm între noi?
Vă rog, distribuiți şi preluați articolul!
Vă rog, implicați-vă!
Vă rugăm, români din Italia, începeți PROTESTELE dacă ei nu fac nimic!ZILE DRAMATICE ÎN ITALIA
George Alexander

Când i-am văzut prima dată fața răvăşită, tumefiată de plâns, m-am cutremurat!… În ochii ei mari vedeam Disperarea, Neputința în fața unui Sistem Abuziv, care îi furase copilul…
Cuvintele mele sunt sărace, aşa că priviți, mai bine, fotografia acestei Mame! Vedeți singuri Umilința, Devalorizarea ca Om la care un semen de-al nostru a fost supus! Poate autoritățile italiene, cei de la “Protecția” Copilului, care s-au autodepăşit!, au luat lecții de la paznicii de oameni din Norvegia sau Finlanda, a căror Demență a devenit siderală.

Belciug Rodica, mama despre care vorbim, s-a chinuit din greu să le asigure o viață decentă copiilor săi şi niciodată nu i-a părăsit! A fost alături de ei, ca o Mamă Responsabilă, chiar dacă viața în Italia, ca peste tot, nu este atât de uşoară. Rămasă singură, s-a dedicat copiilor săi! Fiul său, Iulian, care astăzi are 14 ani, suferă de o formă uşoară de autism. Este însă un băiat inteligent, sensibil, cu rezultate bune la şcoală. Datorită, în special, eforturilor Mamei sale, acest băiat s-a integrat bine în societate, astfel că însuşi statul Italian a decis în 2016 să-i taie pensia de însoțitor, pentru că băiatul nu mai avea nevoie de aşa ceva!

Drama, însă, inexplicabilă, începe la 8 aprilie 2018… În acea zi, Mama a trebuit să plece la o clinică din Zagreb, Croația, pentru a trece printr-o operație dentară destul de complicată, care ar fi costat enorm în Italia. Problemele de sănătate ale acestei Mame Eroine erau atât de grave încât risca, pur şi simplu, o cangrenă.
Ca de fiecare dată, nu a putut să facă, totuşi, ceva, fără a se gândi în primul rând la copilul său! A plătit doi vecini italieni care să fie alături de Iulian, să-l supravegheze, să mănânce cu el, să stea liniştită măcar pe patul de operație…

Chiar a doua zi, 9 aprilie, cu o oră înainte de a intra în operație, mama îşi sună fiul pentru a verifica dacă totul este bine… Acesta tocmai mâncase, se pregătea să-şi facă lecțiile, unul dintre vecini tocmai coborâse să cumpere o pâine, iar celălalt plecase la firma unde lucrează, să-şi ia concediu de odihnă, tocmai pentru a petrece cât mai mult timp cu Iulian.

… La ora aceea, însă, Mama nu ştia că un “binevoitor” tocmai sunase la Protecția Copilului, fără să aibă habar de lucruri şi, care, în aberațiile sale, se baza numai pe speculații.

… Tocmai când să intre în operație, Mama primise acel telefon de la Protecția Copilului!… Rămăsese paralizată.
O somaseră să vină imediat acasă pentru că altfel îi vor lua copilul!

Aceşti birocrați nu pot să înțeleagă situația dramatică în care se afla un om, ei nu au sentimente umane, trec numi la amenințări…

Cu ultimele eforturi, Mama reuşise să vorbească la telefon cu cei doi vecini, care sosiseră imediat acasă. Erau contrariați. “Chiar nu pot să-l las singur pe băiat acasă – care are, totuşi, 14 ani!-, ca să cumpăr o pâine?!”.
Semnalăm şi noi duplicitatea morală a funcționarilor italieni, care în 2016 i-au tăiat pensia de însoțitor băiatului, iar acum îi reproşează Mamei, pe patul de operație, că nu supraveghează băiatul 24 de ore din 24!

Priviți, din nou, această Mamă care plânge! Priviți-o şi pe patul de operație! Priviți-l şi pe băiat! Este, oare, Suferința lor imaginară?! Aveți ochi pentru ei şi pentru Durerea prin care trec! Au trecut aproape două luni de când s-a întâmplat dezastrul în viața lor şi nimeni nu-i ajută!
– Ambasada României din Italia, bineînțeles, ca orice ambasadă românească, nu poate să mişte vreun deget pentru vreun român! Nici nu ştim dacă a informat măcar superiorii despre gravitatea cazului…
– Ministerul Românilor de Pretutindeni există?! Ce face? Cu ce se ocupă?!… A auzit de DRAMELE românilor de dincolo sau implementează şi ei nu ştiu ce proiect?!
– Ministerul Afacerilor Externe?! Nici nu ştiu dacă avem şi vreun astfel de minister…
– Domnul Iohannis?! Probabil urmăreşte cu atenție intensă cazul! Cu detaşare, să nu se implice politic! Chiar cu Relaxare, până murim!
– Doamna Prim-ministru?!… Încă trăieşte, noi încă murim!

Ce facem în astfel de situații?! Cum ne ajutăm între noi?
Vă rog, distribuiți şi preluați articolul!
Vă rog, implicați-vă!
Vă rugăm, români din Italia, începeți PROTESTELE dacă ei nu fac nimic!

George Alexander

Scrie un comentariu

Din categoria George Alexander, Uncategorized