Când i-am văzut prima dată fața răvăşită, tumefiată de plâns, m-am cutremurat!… În ochii ei mari vedeam Disperarea, Neputința în fața unui Sistem Abuziv, care îi furase copilul…
Cuvintele mele sunt sărace, aşa că priviți, mai bine, fotografia acestei Mame! Vedeți singuri Umilința, Devalorizarea ca Om la care un semen de-al nostru a fost supus! Poate autoritățile italiene, cei de la “Protecția” Copilului, care s-au autodepăşit!, au luat lecții de la paznicii de oameni din Norvegia sau Finlanda, a căror Demență a devenit siderală.
Belciug Rodica, mama despre care vorbim, s-a chinuit din greu să le asigure o viață decentă copiilor săi şi niciodată nu i-a părăsit! A fost alături de ei, ca o Mamă Responsabilă, chiar dacă viața în Italia, ca peste tot, nu este atât de uşoară. Rămasă singură, s-a dedicat copiilor săi! Fiul său, Iulian, care astăzi are 14 ani, suferă de o formă uşoară de autism. Este însă un băiat inteligent, sensibil, cu rezultate bune la şcoală. Datorită, în special, eforturilor Mamei sale, acest băiat s-a integrat bine în societate, astfel că însuşi statul Italian a decis în 2016 să-i taie pensia de însoțitor, pentru că băiatul nu mai avea nevoie de aşa ceva!
Drama, însă, inexplicabilă, începe la
8 aprilie 2018… În acea zi, Mama a trebuit să plece la o clinică din Zagreb, Croația, pentru a trece printr-o operație dentară destul de complicată, care ar fi costat enorm în Italia. Problemele de sănătate ale acestei Mame Eroine erau atât de grave încât risca, pur şi simplu, o cangrenă.
Ca de fiecare dată, nu a putut să facă, totuşi, ceva, fără a se gândi în primul rând la copilul său! A plătit doi vecini italieni care să fie alături de Iulian, să-l supravegheze, să mănânce cu el, să stea liniştită măcar pe patul de operație…
Chiar a doua zi, 9 aprilie, cu o oră înainte de a intra în operație, mama îşi sună fiul pentru a verifica dacă totul este bine… Acesta tocmai mâncase, se pregătea să-şi facă lecțiile, unul dintre vecini tocmai coborâse să cumpere o pâine, iar celălalt plecase la firma unde lucrează, să-şi ia concediu de odihnă, tocmai pentru a petrece cât mai mult timp cu Iulian.
… La ora aceea, însă, Mama nu ştia că un “binevoitor” tocmai sunase la Protecția Copilului, fără să aibă habar de lucruri şi, care, în aberațiile sale, se baza numai pe speculații.
… Tocmai când să intre în operație, Mama primise acel telefon de la Protecția Copilului!… Rămăsese paralizată.
O somaseră să vină imediat acasă pentru că altfel îi vor lua copilul!
Aceşti birocrați nu pot să înțeleagă situația dramatică în care se afla un om, ei nu au sentimente umane, trec numi la amenințări…
Cu ultimele eforturi, Mama reuşise să vorbească la telefon cu cei doi vecini, care sosiseră imediat acasă. Erau contrariați. “Chiar nu pot să-l las singur pe băiat acasă – care are, totuşi, 14 ani!-, ca să cumpăr o pâine?!”.
Semnalăm şi noi duplicitatea morală a funcționarilor italieni, care în 2016 i-au tăiat pensia de însoțitor băiatului, iar acum îi reproşează Mamei, pe patul de operație, că nu supraveghează băiatul 24 de ore din 24!
Priviți, din nou, această Mamă care plânge! Priviți-o şi pe patul de operație! Priviți-l şi pe băiat! Este, oare, Suferința lor imaginară?! Aveți ochi pentru ei şi pentru Durerea prin care trec! Au trecut aproape două luni de când s-a întâmplat dezastrul în viața lor şi nimeni nu-i ajută!
– Ambasada României din Italia, bineînțeles, ca orice ambasadă românească, nu poate să mişte vreun deget pentru vreun român! Nici nu ştim dacă a informat măcar superiorii despre gravitatea cazului…
– Ministerul Românilor de Pretutindeni există?! Ce face? Cu ce se ocupă?!… A auzit de DRAMELE românilor de dincolo sau implementează şi ei nu ştiu ce proiect?!
– Ministerul Afacerilor Externe?! Nici nu ştiu dacă avem şi vreun astfel de minister…
– Domnul Iohannis?! Probabil urmăreşte cu atenție intensă cazul! Cu detaşare, să nu se implice politic! Chiar cu Relaxare, până murim!
– Doamna Prim-ministru?!… Încă trăieşte, noi încă murim!
Ce facem în astfel de situații?! Cum ne ajutăm între noi?
Vă rog, distribuiți şi preluați articolul!
Vă rog, implicați-vă!
Vă rugăm, români din Italia, începeți PROTESTELE dacă ei nu fac nimic!ZILE DRAMATICE ÎN ITALIA
George Alexander
Când i-am văzut prima dată fața răvăşită, tumefiată de plâns, m-am cutremurat!… În ochii ei mari vedeam Disperarea, Neputința în fața unui Sistem Abuziv, care îi furase copilul…
Cuvintele mele sunt sărace, aşa că priviți, mai bine, fotografia acestei Mame! Vedeți singuri Umilința, Devalorizarea ca Om la care un semen de-al nostru a fost supus! Poate autoritățile italiene, cei de la “Protecția” Copilului, care s-au autodepăşit!, au luat lecții de la paznicii de oameni din Norvegia sau Finlanda, a căror Demență a devenit siderală.
Belciug Rodica, mama despre care vorbim, s-a chinuit din greu să le asigure o viață decentă copiilor săi şi niciodată nu i-a părăsit! A fost alături de ei, ca o Mamă Responsabilă, chiar dacă viața în Italia, ca peste tot, nu este atât de uşoară. Rămasă singură, s-a dedicat copiilor săi! Fiul său, Iulian, care astăzi are 14 ani, suferă de o formă uşoară de autism. Este însă un băiat inteligent, sensibil, cu rezultate bune la şcoală. Datorită, în special, eforturilor Mamei sale, acest băiat s-a integrat bine în societate, astfel că însuşi statul Italian a decis în 2016 să-i taie pensia de însoțitor, pentru că băiatul nu mai avea nevoie de aşa ceva!
Drama, însă, inexplicabilă, începe la 8 aprilie 2018… În acea zi, Mama a trebuit să plece la o clinică din Zagreb, Croația, pentru a trece printr-o operație dentară destul de complicată, care ar fi costat enorm în Italia. Problemele de sănătate ale acestei Mame Eroine erau atât de grave încât risca, pur şi simplu, o cangrenă.
Ca de fiecare dată, nu a putut să facă, totuşi, ceva, fără a se gândi în primul rând la copilul său! A plătit doi vecini italieni care să fie alături de Iulian, să-l supravegheze, să mănânce cu el, să stea liniştită măcar pe patul de operație…
Chiar a doua zi, 9 aprilie, cu o oră înainte de a intra în operație, mama îşi sună fiul pentru a verifica dacă totul este bine… Acesta tocmai mâncase, se pregătea să-şi facă lecțiile, unul dintre vecini tocmai coborâse să cumpere o pâine, iar celălalt plecase la firma unde lucrează, să-şi ia concediu de odihnă, tocmai pentru a petrece cât mai mult timp cu Iulian.
… La ora aceea, însă, Mama nu ştia că un “binevoitor” tocmai sunase la Protecția Copilului, fără să aibă habar de lucruri şi, care, în aberațiile sale, se baza numai pe speculații.
… Tocmai când să intre în operație, Mama primise acel telefon de la Protecția Copilului!… Rămăsese paralizată.
O somaseră să vină imediat acasă pentru că altfel îi vor lua copilul!
Aceşti birocrați nu pot să înțeleagă situația dramatică în care se afla un om, ei nu au sentimente umane, trec numi la amenințări…
Cu ultimele eforturi, Mama reuşise să vorbească la telefon cu cei doi vecini, care sosiseră imediat acasă. Erau contrariați. “Chiar nu pot să-l las singur pe băiat acasă – care are, totuşi, 14 ani!-, ca să cumpăr o pâine?!”.
Semnalăm şi noi duplicitatea morală a funcționarilor italieni, care în 2016 i-au tăiat pensia de însoțitor băiatului, iar acum îi reproşează Mamei, pe patul de operație, că nu supraveghează băiatul 24 de ore din 24!
Priviți, din nou, această Mamă care plânge! Priviți-o şi pe patul de operație! Priviți-l şi pe băiat! Este, oare, Suferința lor imaginară?! Aveți ochi pentru ei şi pentru Durerea prin care trec! Au trecut aproape două luni de când s-a întâmplat dezastrul în viața lor şi nimeni nu-i ajută!
– Ambasada României din Italia, bineînțeles, ca orice ambasadă românească, nu poate să mişte vreun deget pentru vreun român! Nici nu ştim dacă a informat măcar superiorii despre gravitatea cazului…
– Ministerul Românilor de Pretutindeni există?! Ce face? Cu ce se ocupă?!… A auzit de DRAMELE românilor de dincolo sau implementează şi ei nu ştiu ce proiect?!
– Ministerul Afacerilor Externe?! Nici nu ştiu dacă avem şi vreun astfel de minister…
– Domnul Iohannis?! Probabil urmăreşte cu atenție intensă cazul! Cu detaşare, să nu se implice politic! Chiar cu Relaxare, până murim!
– Doamna Prim-ministru?!… Încă trăieşte, noi încă murim!
Ce facem în astfel de situații?! Cum ne ajutăm între noi?
Vă rog, distribuiți şi preluați articolul!
Vă rog, implicați-vă!
Vă rugăm, români din Italia, începeți PROTESTELE dacă ei nu fac nimic!
George Alexander
Bărbaţii ar prefera să se simtă mai degrabă neiubiţi decât nerespectaţi sau luaţi în batjocură, acesta este unul dintre principiile în favoarea căruia pledează cartea „Doar pentru ea”, scrisă de Shaunti şi Jeff Feldhahn.
Principiul apartenentei. Tot ce avem vine de la Dumnezeu. Aceasta nu trebuie sa uitam niciodata. Noi ii apartinem Lui si fara EL nu putem face nimic. De cate ori daruim defapt demonstram ca apartinem lui Dumnezeu. “Al Domnului este pamantul cu tot ce este pe el, lumea si cei ce o locuiesc!” (Psalmul 24:1.)
Trezire si Restaurare 